Corina Crețu, europarlamentar și fost comisar european: „Uniunea Europeană nu este perfectă, dar nu văd alt viitor pentru români”

  • Corina Crețu: „Nu-mi aduc aminte, de când sunt europarlamentar, din 2006, relațiile cu Rusia și relațiile în această zonă, să fie la un nivel atât de jos și cred că trebuie făcut ceva”.
  •  Corina Crețu: „Sunt îngrijorată de faptul că, de la începutul pandemiei, în 5 țări din UE au avut loc alegeri. În majoritatea dintre acestea au apărut partide antieuropene”.
  • Corina Crețu: „Așa cum spuneam, noi suntem în UE, depinde de poporul român să-și aleagă oamenii care să le reprezinte interesele în interiorul UE”.
  • Corina Crețu: „Este o politică de ocupare a teritoriilor, din punct de vedere al eforturilor de investiții. De aceea, eu sunt adepta lărgirii UE și a unei solidarități mai mari față de țările care doresc să adere la UE”.

Invitată în emisiunea „InSecuritate”, europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european, a vorbit despre repercusiunile ieșirii Marii Britanii din UE, despre posibilitatea extinderii UE, dar și despre cât de mult își apără România, prezentă la masa UE, interesele și proiectele.

Corina Crețu: „Exporturile de bunuri din Marea Britanie către Uniunea Europeană au scăzut cu 40%”

„Evident, părăsirea Uniunii Europene de către Marea Britanie, este, dincolo de cifrele economice de care vorbim, o pierdere incomensurabilă, atât pentru UE, dar mai ales pentru Londra. (…) E o realitate pe care trebuie s-o acceptăm care este, după părerea mea, rezultanta unor mulți ani de dezinformări. Pentru că și-n Marea Britanie abia acum se văd consecințele despre care nu a vorbit nimeni în timpul campaniei pro-Brexit.

În orice caz, exporturile de bunuri din Marea Britanie către Uniunea Europeană au scăzut cu 40%, ca să nu mai vorbim de tinerii care nu mai beneficiază de programul Erasmus”, a spus Corina Crețu.

Corina Crețu: „Din păcate, o dată cu ieșirea Marii Britanii, acești cetățeni sunt la discreția angajatorilor”

 „Într-adevăr, în Marea Britanie locuiesc 4 milioane de cetățeni europeni, polonezii din câte am înțeles reprezintă comunitatea cea mai mare și după care vin cetățenii români. Mie îmi pare foarte rău și deplâng faptul că Marea Britanie nu a mai dorit să participe la programul Erasmus. Era un program prin care tinerii, în primul rând, aveau posibilitatea să studieze în Marea Britanie din UE și cei din Marea Britanie în alte țări din Europa.

Pe de altă parte, în Parlamentul European ne-am zbătut să adoptăm o rezoluție pentru respectarea dreptului la muncă pentru cetățenii stabiliți în Marea Britanie, inclusiv pentru cetățenii români. Dar, din păcate, o dată cu ieșirea Marii Britanii, acești cetățeni sunt la discreția angajatorilor, adică nu mai au tratate internaționale care să-i protejeze”, a adpugat Corina Crețu.

Corina Crețu, despre situația dintre Irlanda și Irlanda de Nord

„Pe mine mă îngrijorează și situația dintre Irlanda și Irlanda de Nord, pentru că nu Londra și nu Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană prin acel program, “Peace Program” se numește, pe care Comisia Europeană ar vrea să-l finanțeze în continuare pentru că a pus copii – care au suferit – în aceleași școli, companii care să lucreze împreună, s-a făcut și un pod simbolic. (…) Am și văzut că au fost niște atentate, de aceea mă îngrijorează. Practic, Uniunea Europeană are și acest rol prin politica de coeziune de a vindeca niște răni care există pe harta continentului european. Eu vă spun sincer, am spus-o și cu altă ocazie, sper că a fost un la revedere și nu un adio”, a explicat Corina Crețu.

Corina Crețu: „Îmi pare foarte rău, dar câteodată trebuie să spui niște lucruri care nu se spun”

Europarlamentarul Corina Crețu ne dezvăluie care este marea ei îngrijorare încă de la începutul pandemiei. Ce spune despre partidele antieuropene nou-înființate și ce consideră că ar trebui făcut, într-o perioadă în care mare parte a forțelor politice se redefinesc?

Corina Crețu: Eu sunt îngrijorată de faptul că, de la începutul pandemiei, în 5 țări din UE au avut loc alegeri. În majoritatea dintre acestea au apărut partide antieuropene care au câștigat în aceste țări semnificativ.

Bogdan Nicolae: Și pe la noi cred că așa s-a întâmplat…

Corina Crețu: Și la noi, iarăși cred că se maschează… Acest partid nou-apărut spune că este suveranist, dar nu explică cetățenilor ce înseamnă suveranism, pentru că altfel eu mi-aș explica votul din diasporă. Sincer, oameni care lucrează și care s-au stabilit acolo ce vor, să fie expulzați ca românii din Marea Britanie?

Corina Crețu: „Nu zic că UE este perfectă, dar nu văd alt viitor pentru români”

Este România, aflată la masa UE, suficient de vocală și gata să-și apere interesele atunci când situația o impune?

„La această oră, cam toate forțele politice se redefinesc și cred că ar trebui să fie un efort comun de a ne sprijini ca forțe democratice care aparținem Parlamentului European. S-a făcut un așa numit cordon sanitar, dând de-o parte partidele extremiste, pentru că mi se pare ipocrit să fii membru al Parlamentului European și să vii să dărâmi din interior. (…)    

Dar acum avem declarații antieuropene. Oameni, membri ai Parlamentului European. Deci, comunicarea este absolut esențială, comunicarea a ceea ce face UE. Așa cum am spus mai devreme, meritele UE trebuie subliniate. Acolo unde UE greșește, România este la aceeași masă. Nu o oprește nimeni – așa cum nu este oprită nici Ungaria, nici Polonia – să-și apere interesele. Deci, îmi pare foarte rău, dar câteodată trebuie să spui niște lucruri care nu se spun”, a spus Corina Crețu.

Bogdan Nicolae: Pe care România nu le spune…

Corina Crețu: Pe care România nu le spune. Nu zic că UE este perfectă, dar nu văd alt viitor pentru români, un viitor pentru generațiile următoare.

Corina Crețu: „România a primit derogări din partea Comisiei Europene de a prelua, pe fonduri europene, creditele pe care le avea”

Interlocutoarea lui Bogdan Nicolae analizează, prin prisma experienței acumultate, șansele pierdute de România, de-a lungul timpului, în ceea ce privește gestionarea fondurilor europene și transformarea lor în proiecte viabile pentru țara noastră.

Corina Crețu: Exercițiul financiar 2007-2013 a fost încheiat cu 92%, cifră despre care nu mai vorbește nimeni, cu eforturi uriașe. Dar și cu artificii pentru care, ca și comisar-european, România a primit derogări din partea Comisiei Europene, aceea de a prelua pe fonduri europene creditele pe care le avea.

De pildă, Autostrada Soarelui, București-Constanța, era făcută o parte pe fonduri europene, o parte din fonduri naționale și o parte din credite către Banca Europeană de Investiții. Deci, aproape 5 miliarde de euro am preluat pe fonduri europene, așa că am putut ajunge la 92% rată de absorbție. Din păcate, pentru primul exercițiu financiar al României, pentru că știți că bugetul UE este făcut pe 7 ani, s-au pierdut 2 miliarde de euro în domeniul cel mai dramatic și cu cele mai multe nevoi în România, cel al trasporturilor.

Bogdan Nicolae: S-au pierdut în sensul că nu i-am mai accesat sau i-am returnat?

Corina Crețu: Da, au fost pierduți definitiv. Fie că erau pierduți în instanță, fie că nu au mai fost folosiți la timp, fie că nu au fost proiecte. E o lecție care trebuie învățată odată. Avem acum o alocare istorică. Pentru țara noastră este o alocare istorică pentru cadrul financiar 2021-2027, 28 de miliarde, aproape cât PNRR, numai pentru politica de coeziune, la care se adaugă 20 de miliarde pentru agricultură.

Deci, eu când aud, mai văd și comentarii pe facebook RoEXIT, mă întreb totuși dacă oamenii aceștia înțeleg ce ar presupune existența României în afara UE. Așa cum spuneam, noi suntem în UE, depinde de poporul român să-și aleagă oamenii care să le reprezinte interesele în interiorul UE.

Corina Crețu: „Toți cei 32 de europarlamentari am votat o rezoluție de curând pentru extinderea UE”

Ce spune Corina Crețu despre extinderea UE, despre incidentul din Belarus, dar și despre strategia pe care UE și statele membre ar trebui să o gândească?

„Forțele democratice din Parlament, în general, sunt pentru accelerarea negocierilor de extindere. Dar, în același timp, ca și în cazul Schengen-ului, fiecare țară are propriile alegeri interne, dar mă votează în Parlamentul European, dar dacă în plan intern dacă acel subiect nu este atât de popular, discursul este altul”, a explicat Corina Crețu.

Corina Crețu, despre incidentul din Belarus: „Acest incident este de neacceptat pe teritoriul UE”

„Știți foarte bine că sunt foarte multe rezoluții care vorbesc despre revenirea la societăți democratice a acestor țări. Mai ales, acest incident, de neacceptat pe teritoriul UE, acela de a deturna un avion comercial. Nu știu dacă numai sancțiunile sunt singura soluție. Cred că UE și statele membre ar trebui să gândească și o altă strategie. Eu am fost și în Comisia de Dezvoltare, ocupându-mă de dictaturi din alte țări. De pildă, din Africa.

Și întotdeauna a fost această dezbatere dacă sancțiunile, nu cumva, afectează în primul rând cetățenii pentru că oamenii care sunt la putere găsesc alte modalități de a ocoli sancțiunile. Practic, cetățenii din unele state foarte sărace sunt sancționați de două ori. O dată pentru că trăiesc într-o țară foarte săracă, a doua oară că sunt supuși embargourilor și unor restricții”, conchide europarlamentarul Corina Crețu.