- Consiliul Superior al Magistraturii a trimis Ministerului Justiției mai multe propuneri legislative
- CSM urmărește să scoată dosarele de divorț, de executare silită și de radiere din instanțe
- CSM: Aceste cauze consumă multe resurse și prelungesc procesele complexe
Până face Nicușor Dan referendum în Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii a trimis Ministerului Justiției un pachet de propuneri legislative care să reducă numărului de dosare aflate pe rolul instanțelor.
În zona administrativă vor trece divorțurile, executările silite sau radierea firmelor. CSM explică faptul că aceste cauze consumă resurse importante și contribuie la prelungirea termenelor în procesele complexe.
Sunt sustenabile propunerile acestea? Ajută în mod real judecătorii să poată să se ocupe de procese mai complexe?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Nu cred că e important pentru noi cât câștigă un judecător pe dosar, ci cât cheltuie statul român cu soluționarea unui dosar – și acolo, într-adevăr, avem un deficit enorm raportat la ceea ce se întâmplă ca medie în Uniunea Europeană. La fel cum stăm foarte, foarte prost în ceea ce înseamnă încărcarea cu dosare a instanțelor, respectiv a judecătorilor; iar aici o să pornesc de la niște statistici, ca să înțelegem exact de ce Consiliul Superior al Magistraturii din când în când încearcă niște măsuri să inițieze niște măsuri din acestea pe care legislativul ar trebui să le ia pentru a mai micșora numărul acestor dosare.
Gândiți-vă că, anul trecut, instanțele de judecată din România au avut de soluționat undeva la 3,6 milioane de dosare, civile și penale, din care vreo 2,5 milioane dosare noi, adică care au intrat efectiv în anul 2025. Dacă e să ne gândim că în fiecare dosar din acesta sunt cel puțin două părți, trebuie să tragem concluzia că undeva la 7 milioane de oameni, de români, au într-un fel sau altul de a face cu Justiția, justiția civilă în mare majoritate, pentru că acestea reprezintă cam 85% din tot ce înseamnă justiția în România, cu instanțele de judecat.
Când ne referim strict la judecători de data aceasta și încercăm să măsurăm cât de încărcat e un judecător român față de unul european – mediu, nu iau cele mai bune exemple din Uniunea Europeană, ci iau media – aflăm că un judecător român are cam de două ori mai multe dosare decât un judecător european.
Problema nu e că sunt prea puțin magistrați – și nu că sunt prea multe dosare?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Nu. Problema este, cred eu, problema esențială e că, în momentul de față, sistemul judiciar funcționează cu un deficit de personal – judecător și procuror – undeva între 15 și 20%. Problema esențială este faptul că din 2024, printr-o ordonanță de urgență (156), au fost blocate concursurile pentru angajare în acest domeniu, altfel spus, din sursă externă, cum s-ar spune. Adică, persoanele cu peste 5 ani vechime juridică nu se mai pot angaja. Deci nu mai avem noi angajări, să spunem, ca judecători și ca procurori în sistemul judiciar. Și atunci sigur că da, acest sistem este supra-supra-aglomerat.
Aceste măsuri ale Consiliului Superior al Magistraturii, aceste propuneri, sunt pur și simplu niște măsuri disperate pe care ei le solicită Guvernului – mă rog, legiuitorului în general – pe ideea „dacă tot nu ne permite fiind mai mulți, atunci faceți ceva astfel încât să avem mai puține dosare pentru că nu mai rezistăm”. Iar sistemul judiciar, mai devreme sau mai târziu, va intra în colaps.
Pentru unii dintre noi, să știți că acest colaps deja se manifestă. Adică pentru cei care efectiv lucrăm cu Justiția și vedem că un dosar de contencios administrativ, de exemplu, primește termeni și de 2 ani de zile.
Cred că de aici trebuie plecat și, într-adevăr, trebuie să avem o discuție serioasă, așezată, nu noi evident, ci Parlamentul României, pentru că ei sunt cei care ar trebui să dea legile, eventual, cu Ministrul Justiției în frunte, pentru că el este cel responsabil, una peste alta, de buna funcționare a sistemului judiciar față de cetățean.
Deci ar trebui să avem această discuție și să vedem, într-adevăr, de ce ajung atât de multe dosare la judecători, de ce avem atât de puțini judecători și, în general, de ce românilor le place să meargă sau sunt obligați să meargă în fața instanțelor, în condițiile în care știm cât de puțină încredere au, în realitate, în sistemul judiciar”.
Cine mai garantează controlul de legalitate – de exemplu în cazul unui divorț?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Sigur că da, tocmai de aceea încercam să spun că aceste măsuri, poate nu ar trebui, aceste propuneri ale CSM, poate nu ar trebui evaluate neapărat cât de utile ar fi pentru sistemul judiciar, pentru că sunt, evident că sunt, cât și din perspectiva cealaltă a justițiabilului, dacă astfel de măsuri sunt implementate.
Ori aici, sigur, dumneavoastră ați dat un exemplu, aici se propune ca o parte din divorțuri, e vorba totuși de divorțurile prin acord, dar inclusiv cele cu minori, amiabile, dar inclusiv cele cu minori să nu mai ajungă în fața unui judecător, și un notar, de exemplu, să poată decide cu privire la ce se întâmplă cu minorul. Sigur că nici mie nu mi se pare o măsură înțeleaptă și nu cred că se va ajunge acolo.
Alte propuneri, de exemplu, vizează creșterea taxelor de timbru. Sigur că creșterea importantă a nivelului taxelor de timbru nu înseamnă altceva decât că mai puțin românii își vor permite să ajungă în fața Justiției, dar iarăși – nu cred că e o măsură care să avantajeze cetățeanul, iar pe de altă parte să însemne ceea ce vrem cu toții, și anume acces la justiție pentru oricine se simte neîndreptățit.
Mai sunt câteva măsuri destul de ciudate, cum ar fi, de exemplu, eliminarea caracterului suspensiv în cazul plângerilor contravenționale. Altfel spus, dacă ți s-a suspendat permisul de conducere, de exemplu, și faci o plângere la instanță, aceasta să nu mai ducă de drept la suspendarea permisului, cum ar veni a reținerii permisului, și măsuri similare de felul acesta.
Încă o dată, evaluarea mea este aceasta. Este pur și simplu, dacă vreți, un joc între Consiliul Superior Magistraturii și Guvern, în momentul de față.
Practic, Consiliul Superior Magistraturii încearcă să sublinieze cât poate de mult situația catastrofală în care se află, din punct de vedere al factorului uman, al faptului că lucrează, v-am spus, cu până la 20% sub numărul de posturi pe care ar trebui să le aibă ocupate. Și, efectiv, încearcă să atragă atenția asupra acestei probleme. Este sarcina legiuitorului, este sarcina Guvernului, să găsească măsurile cele mai bune. Eu cred, repet, că acestea sunt, în primul rând, deblocarea concursurilor din Magistratură pe modelul celor din celelalte două domenii extrem de importante în România: Învățământul și educația, în general, și Sistemul Medical”
Credeți că măsura asta e temporară și se va reveni asupra ei?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Bun, „temporar” la noi vedeți ce înseamnă, pentru că ea s-a luat, totuși, în 2024. Anul acesta este prelungită din nou. Deci, în mod clar, în 2026 nu vom avea, de exemplu, decât cel mult 150 judecători noi în instanțele din România. Sunt cei care termină INM-ul, în condițiile în care sunt convins că numărul celor care vor ieși din sistem prin pensionare, chiar acea pensionare foarte rapidă, la vârste mici, pentru că încă este permisă, va fi mult mai mare. Lucrul ăsta se întâmplă de mulți ani de zile, de vreo 10 ani de zile, de când factorul politic tot pune în discuție problema aceasta a pensilor magistraților.
Magistrații nu fac altceva decât să-și conserve drepturile pe care le au, și anume de frică, să iasă din sistem, deși ar fi putut să mai stea foarte bine. Să știți că nimeni nu-i obligă să iasă la pensie la 50 de ani, dimpotrivă puteau să mai stea, în schimb, legea le permite să iasă. Dacă se simt amenințați, cum e cazul în momentul de fapt, vor ieși cu siguranță, ceea ce se și întâmplă, de vreo 10 ani de zile de când se tot discută, mult mai multe ieșiri din sistem decât intrări. Și atunci era cumva firesc să ajungem într-un astfel de blocaj. Cred că trebuie multă înțelepciune și înțelegere, inclusiv sau mai ales din partea decidenților, a celor care au banii, care au bugetul la dispoziție”.
Sigur că noi putem să aplicăm judecăți morale așa, în general, dar din păcate așa se întâmplă. Din păcate oamenii nu fac altceva decât să-și apere la un moment dat situația în care se află. Sigur, e o decizie personală. E natura umană până la urmă. Sunt foarte mulți judecători care au rămas mult peste vârsta la care teoretic puteau să se pensioneze. Adică au ajuns la 56-60 de ani. Chiar am avut pensionări peste 65 de ani, deși puteau să se pensioneze la vârsta de 50 de ani, dar au considerat că fac meseria asta în primul rând din pasiune, așa cum ar trebui să fie.
Dar una peste alta ar trebui să ne intereseze efectul general al acestor mișcări. Efectul este acesta de care vă spun eu – ies mult mai mulți din sistem decât statul este capabil să finanțeze, să asigure intrarea unor noi judecători, respectiv procurori. Pentru că situația catastrofală este aceeași”.
