- Legea 52/2003 prevede că orice proiect de lege trebuie pus în dezbatere publică minimum 10 zile înainte de a putea fi avizat de alte instituții.
- Dacă o lege nu respectă termenele, CCR o va pica pe formă, fără să mai intre pe fond
- Guvernul trebuie să o ia de la zero dacă CCR declară neconstituțional întregul proces legislativ
- Bolojan: Am acceptat o perioadă de tranziție de 15 ani la legea pensiilor magistraților
- CSM poate aviza numai după ce proiectul este definitivat de Guvern, adică după încheierea dezbaterii publice și a avizelor interministeriale.
- Neacșu: CSM dezamăgește pentru că hotărăște să considere legal sesizat un proiect aflat în dezbatere publică
- Neacșu: Dacă CSM avizează proiectul în timpul dezbaterii publice, avizul este nelegal
- Bolojan ne propunem ca joi să ne asumăm răspunderea pe legea pensiilor
În lumea magistraților e ca la judecata de apoi. Mulți se întreabă cu ce putere a reușit Premierul Bolojan să se impună în așa fel încât șefa CCR a schimbat data în care va judeca legea taxelor locale de la 21 ianuarie anul viitor la 10 decembrie. Nu e singura problemă: Cum se explică faptul că CSM face un pas în spate și dă semne ca va da undă verde pentru cea mai controversată lege a toamnei: cea a pensiilor magistraților.
De ce credeți că au făcut un pas în spate și CCR, dar și CSM?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Bun, la Curtea Constituțională răspunsul e mai simplu. Eu cred că acolo a fost o eroare pur și simplu în momentul în care s-au fixat primele două termene.
Înteleg că un prim termen se fixase în februarie, după care a fost rectificat pentru ianuarie și în cele din urmă la o solicitare expresă a Guvernului, termenul a fost preschimbat acum în decembrie. De ce spun că e o eroare pe care, într-adevăr, mi-e greu să mi-o explic? Din două motive – primul, aceste termene se dau de președintele Curții Constituționale, deci nu sunt termene date de toți judecătorii de acolo, deci de completul de nouă judecători. Într-adevăr, procedura în care ne aflăm noi acum cu această lege, e una absolut formală, pentru că a mai trecut odată prin verificarea inițială, acum s-a modificat exact ce a solicitat Curtea Constituțională, astfel încât este o formalitate ceea ce se va întâmpla la această ședință.
De aceea putea fi fixat de prima oară, mult mai devreme, termenul respectiv. Din punct de vedere tehnic, nu necesită un termen lung. De ce s-au bâlbâit așa? Nu știu, probabil că e vorba despre niște gafe la nivel administrativ pe care le-au făcut ei acolo.
Dacă vreți să trecem la CSM, e mai complicat puțin, pentru că am și eu nelămuririle mele. În primul rând, într-adevăr, Consiliul Superior al Magistraturii nu are pe masă în acest moment proiectul definitivat al acelei legi privind pensiile. De ce? Pentru că luni, Ministerul Muncii are stabilită o dezbatere cu societatea civilă, mă rog, cu asociațiile profesionale ale magistraților și oricine dorește să participe, în cadrul dezbaterii publice a proiectului, care e o etapă necesară și o etapă prealabilă primiterii spre avizare la Consiliul Superior al Magistraturii.
Lucrurile astea se întâmplă, respectiv faptul că s-a fixat o dezbatere luni a acestei legi, pentru că Curtea Constituțională a solicitat expres acest lucru în prima decizie. A spus că nu trebuie trimis proiectul la Consiliul Superior al Magistraturii înainte să se definitiveze faza publică de dezbatere publică, respectiv de transparență decizională. De aceea am fost puțin nelămurit de ce Consiliul Superior al Magistraturii, în baza unui document care este informal din acest punct de vedere, a decis deja convocarea adunărilor generale ale judecătorilor, procurorilor pentru luni și marți. Hai să spunem că probabil a decis-o în avans, așa să spunem, dar teoretic, definitivarea legii se va face luni după amiază, astfel încât adunările generale de luni vor discuta, iarăși teoretic, un proiect, iar nu un proiect finalizat, un proiect de lucru, iar nu un proiect finalizat”.
Susțineți că proiectul va fi nelegal pentru că a fost avizat în timp ce e în dezbatere publică. Cine va avea puterea să dea verdictul?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Avizarea probabil va veni în ședința plenului CSM de joi. Ei au ședințele joia. Cred că suntem pe 27, deci cu o zi înainte de termenul acela patetic de 28 noiembrie, când categoric vom pierde o grămadă de bani, nu numai cei pe pensiile speciale, din păcate, ci vom pierde foarte, foarte mult bani și pentru alte măsuri nerealizate.
Deci avizul va veni atunci. Probabil că dacă CSM-ul îl va da, va acoperi toate aceste neregularități, astfel încât la Curtea Constituțională, dacă va ajunge această lege ca urmare a sesizării Înaltei Curți, aceasta va avea posibilitatea să se pronunțe pe fondul ei”.
Ne așteptăm ca CCR-ul să dea pe legea pensiilor magistraților un aviz pozitiv sau mai bine zis, să o declare constituțională?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Bun, îmi cereți să fac o antepronunțare, să zic așa, între ghilimele, în sensul de a evalua ce se va întâmpla la Curtea Constituțională. Eu cred că șansele ca legea să fie declarată constituțională de data aceasta au crescut. Nu cred că au crescut aceste date din motive obiective, și anume că proiectul de lege a eliminat toate vulnerabilitățile ținând de neconstituționalitățile interne în acel proiect de lege. Cred că au crescut pe fondul acesta al presiunii publice care se pune pe o astfel de decizie și al consecințelor negative care ar putea apărea la nivelul opinei publice dacă decizia nu va fi de admitere. Din păcate.
În mod normal, orice decizie ar trebui să se ia la rece și punând pur și simplu într-o parte Constituția României, de partea cealaltă legea, comparându-le și stabilind dacă e constituțional sau nu.
Nu știu dacă așa se va întâmpla, probabil că Premierul României se bazează cumva în deciziile dumnealui și pe o majoritate pe care o are garantată la Curtea Constituțională în momentul de față”.
Va putea Bolojan să-și îndeplinească până la urmă planurile dacă vor trece aceste pachete? Va fi un câștig pentru România?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Bun, acum vorbim de mai multe. Pensiile magistraților, până la urmă, nu aduc decât o satisfacție publicului larg, să spunem așa. Nu ține de reducerea unor cheltuieli sau, mă rog, de sustenabilitate pe termen lung a bugetului României. N-are absolut nicio treabă. Pur și simplu se dă satisfacție unei așteptări publice care, la rândul ei, a fost formată chiar de campania aceasta extrem de agresivă a Guvernului.
În ce privește celelalte măsuri – haideți să vedem, pentru că va trebui să le luăm punctual pe fiecare. De exemplu, acum auzeam ce spunea Premierul cu privire la acea lege privind interzicerea cumulului pensie-salariu la stat. Aproape fiecare cuvânt pe care l-a scos dumnealui acolo în justificarea legii mie îmi spune că acea lege este neconstituțională – în sensul că nu te adresai exclusiv unor pensii pe niște criterii care sunt subiective și anume contributive, necontributive și așa mai departe. De asemenea, nu poți exclude anumite funcții. Dumnealui a dat exemplu politicienilor care sunt aleși acolo. Da, într-adevăr, nu poți să le interzici pensia pe care o au, să le-o tai, dar, de exemplu, un pensionar care provine din sistemul judiciar la 48 de ani, care a doua zi este numit avocat al poporului, care va fi exclus de această lege, nu cred că mai justifică, sau nu cred că mai reușește să ne explice nouă exact cui se aplică și cui nu se aplică și pe ce criterii de echitate sau nu“.