- Neacșu: Legea Pensiilor Magistraților nu are relevanță pentru jalonul 215, contrat percepției publice
- Neacșu: Miniștrii Pâslaru și Iovan spun că ne pregătim pentru pierderea întregii sume de 869 milioane de euro
- Neacșu: Nu mai vorbim despre „dacă” pierdem banii, ci despre „cât” din sumă ne va fi anulată
Am intrat în săptămâna Patimilor. Astăzi și mâine adunările generale ale magistraților din toată țara discută modificările la Legea Pensiilor. Curtea de Apel București respinge proiectul.
Ne așteptăm ca și celelalte structuri de magistrați, judecători, procurori să respingă proiectul. Cât de mult contează deciziile lor în ceea ce urmează săptămâna asta în privința Legii Pensiilor?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Bun, bine, înțelegeți că nu contează absolut deloc. Este evident că toate adunările generale ale judecătorilor și procurorilor nu se vor arăta ca nefiind de acord cu aceste propuneri. Este un pas, să spunem, biocratic necesar anterior emiterii avizului de către Consiliul Superior al Magistraturii. Până la urmă, Guvernul are nevoie formal la dosar să existe acest aviz al Consiliului Superior. Nu contează dacă este pozitiv sau negativ, Guvernul va merge mai departe.
Cel mai probabil avizul negativ, repet, va fi emis probabil joi, că atunci au ședință cei din Consiliul Superior al Magistraturii, după ce vor centraliza toate aceste hotărâri ale adunărilor generale și la fel, mai mult ca sigur, Guvernul poate chiar în seara zilei de joi – dacă nu, cu siguranță, vineri, care va fi 28 noiembrie – va declanșa procedura angajării răspunderii. Asta însemnând, în primul rând, că adoptă în Guvern și sesizează Parlamentul, care săptămâna următoare ar urma – dacă nu se depune vreo moțiune de cenzură sau în situația în care s-ar depune o moțiune de cenzură, aceasta ar fi respinsă – proiectul de lege să fie considerat intrat în vigoare, respectiv adoptat de către Parlament.
Sigur că ulterior urmează o altă fază, înainte ca proiectul să și producă efecte propriu-zise, și anume aceea în care Înalta Curte de Casatie și Justiție poate sesiza la Curtea Constituțională. Proiectul se trimite acolo, ceea ce înseamnă că probabil undeva spre sfârșitul anului, vom avea o soluție a Curții Constituționale cu privire la constituționalitatea sau nu a acestui proiect legislativ”.
Ne trimit Miniștrii lui Bolojan un semnal subtil că vom pierde mulți bani din PNRR?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Da, cred că ușor-ușor suntem pregătiți pentru iminenta pierdere a acelor sume de bani care în momentul de față sunt suspendate. Până acum, din păcate, toată societatea românească nu a știut decât că sunt suspendate 230 de milioane pe această lege privind pensiile magistraților. S-a făcut foarte mare tărăboi pe chestiunea aceasta.
În același timp, celelalte 600 de milioane nu au atras atenția nimănui. Am ajuns în punctul în care, mă rog, în ultima săptămână, sunt câteva zile înainte de împlinirea acelui termen patitic de 28 noiembrie. Și da, ministerele, miniștrii, trebuie ușor-ușor să ne pregătească că da, e posibil să pierdem acei bani.
Probabil că vom mai salva ceva dacă se va întâmpla lucrul acesta. Din sumele de bani aferente îndeplinirii jalonului pe AMEPIP, pe numirea conducerii la acea suprastructură care monitorizează întreprinderile publice. E posibil totuși ca până vineri să mai fie numiți acolo noi președinți, respectiv vicepreședinți. Dar cu siguranță vom pierde ceilalți bani de la Consiliile de Administrație, pe Ministerul Energiei.
Și am observat că, într-adevăr, inclusiv astăzi, Vicepremierul Gheorghiu ne-a anunțat că e posibil să se întâmple acest lucru. Cu siguranță ne-a anunțat ieri sau al altei domnul Pâslaru, care este Ministrul de Resort, să spunem, care știe cel mai bine toate această situație, fiind la Ministerul, nu mai știu cum îi spune, Fondurilor Europene sau ceva de felul ăsta. El ne-a spus că mai mult ca sigur vom pierde mai multe sume de bani.
Ce-i aferent pe jalonul 215 vom pierde cu siguranță – jalon de care a auzit toată lumea în ultima vreme, adică cu pensiile speciale, pentru că așa scrie în dreptul acestui jalon, se vorbește de pensii speciale, deși, mă rog, în România nu există pensii speciale, există doar pensii de serviciu, dar ăsta este limbajul birocratic al Comisiei Europene. Cu siguranță, îi vom pierde. Legea aceasta, cu privire numai la pensiile magistraților, nu se legă îndeplinirea acelui jalon, care privea cu totul și cu totul altceva, și anume toate pensiile necontributive din România. Deci aici banii sunt pierduți, probabil că a fost folosită toată această retorică de către Guvern, doar ca o presiune pe Consiliul Superior al Magistratului să se miște mai repede, ceea ce a obținut, iar pe de altă parte, foarte probabil, să mai devieze puțin atenția publicului, atât de la celelalte sume de bani pe care le vom pierde, cât și de la restul măsurilor teribile de austeritate pe care le-a tot luat și le va mai lua acest Guvern”.
Cât de gravă este această încleștare între Guvern și magistrați, între puterea executivă și puterea judecătorească?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Da, din păcate, oamenii înțeleg foarte greu acest lucru. E păcat. Eu am mai spus-o, până la urmă nu e niciun fel de miză în sine ceea ce va decide să facă legiuitorul, respectiv Guvernul, neapărat cu pensiile magistraților. Că le vor reduce la 70% sau la cât vor să le reducă, nu acolo este problema. Asta va determina în cel mai rău caz, că bun n-are cum să fie, un val de plecări în continuare din magistratură, ceea ce înseamnă că cel mai probabil nu vom mai găsi judecători peste 50 de ani în instanțele noastre, respectiv în parchetele noastre, în următorii ani.
Sigur că și numai acest fapt nu are cum să nu afecteze bunul mers al Justiției în general. Adică faptul că dosarele vor dura mult mai mult, că experiența per ansamblu sistemul judiciar va fi din ce în ce mai redus, dar dincolo de acest efect imediat, este unul pe care eu îl consider și mai periculos, și anume prin simplu fapt că puterea politică și-a permis să-i expună magistrații oprobriului public, nu va face altceva decât să distrugă această brumă de autoritate pe care Justiția o mai avea în societatea românească, ori este știut că Justiție fără autoritate nu există, dacă noi nu avem încredere. Când zic noi, mă refer la toți cei care apelăm la instanțele de judecată, la procurori, când facem o plângere sau la instanță, când ne judecăm, eu știu, în materie civilă cu vecinul nostru că nu știu de ce ne-a deranjat. Deci, chestiuni obișnuite de zi cu zi.
Ei bine, dacă noi ca societate nu vom avea în credere că Justiția face Justiție cu adevărat, atunci, categoric, lucrurile nu au cum să stea bine și mi-e teamă că statul nostru va suferi, în primul rând, în ceea ce privește funcționalitatea lui.
Până la urmă, înfăptuirea Justiției e una din principalele funcții ale oricălui stat care se consideră civilizat. Fără o Justiție în care oamenii să aibă încredere, pe care o bănuiește de toate relele cu putință, statul, cred eu, că suferă foarte mult, repet, la nivelul acesta, nu numai al nivelului de democrație, cât la nivelul funcțional, al simplei supraviețuiri a lui ca stat.
Lucrurile astea nu se văd, din păcate, în societate. Sigur că noi purtăm discuții dacă judecătorii sunt nesimțiți sau nu, atunci când solicită drepturi mai mari, dar, dincolo de asta, noi, societatea în asamblu, vom rămâne cu niște magistrați, în general, timorați, asupra cărora puterea politică și-a arătat dominația, punându-le cizma efectiv pe gât, în momentul în care au vrut să spună ceva, și cu care noi ne vom obișnui să interacționăm ca atare.
Adică, mă, voi duce la instanța de judecată fără să am pic de respect pentru ceea ce va face acea instanță de judecată, pentru hotărârea pe care mi-o va da, indiferent că e pozitivă sau negativă pentru mine, și fără pic de încredere, să spunem așa, că o hotărâre proastă, de exemplu, nu se datorează exclusiv probelor din dostar, ci probabil că voi bănui și multe alte lucruri”.