Daniel Morar: „CCR nu poate fi reformată decât prin modificarea Constituției. Dacă ai ceva de reproșat Curții, vii cu argumente juridice, nu cu atacuri simpliste”

• „Trebuie să se obișnuiască cu Curtea, pentru că ea acolo va rămâne, este un garant al drepturilor și libertăților cetățenești”.
• „Nivelul discursului politic n-a crescut absolut deloc în acești ani. Atacurile la adresa CCR sunt extrem de simpliste. Este cea mai facilă abordare care nu presupune nici inteligență și nici pricepere”.
• „Paradoxul este că, în acest moment, Curtea este alcătuită din politicieni în mai mică măsură decât din magistrați. Suntem 5 foști magistrați în Curtea Constituțională, 1 profesor universitar și doar 3 oameni care au făcut politică. Prin urmare, nu cred că aceasta este linia bună de atac”.

„Curtea Constituțională nu poate fi reformată decât prin modificarea Constituției, pentru că aproape tot ce e în legea Curții Constituționale se regăsește într-o formă contrasă în dispozițiile constituționale. Categoric, pentru asta trebuie modificată Constituția (…). Nu poate fi desființată Curtea Constituțională și probabil domnul Orban a vorbit la supărare. Majoritatea dintre țările europene au Curți Constituționale. (…) Însă o dată ce ai Curte Constituțională nu o mai poți să o desființezi pentru că o Curte Constituțională este categoric un garant al respectării drepturilor și libertăților cetățenești. Potrivit Constituției noastre, limitele revizuirii noastre se blochează în această – hai să-i spunem – axiomă. Nu poți să revizuiești Constituția, nu poți să schimbi nimic din ea dacă aceasta are ca rezultat afectarea drepturilor și libertăților cetățenești și a garanțiilor lor. Or Curtea Constituțională este garantul respectării drepturilor și libertăților cetățenilor. Prin urmare, atât timp cât există în Constituție, trebuie să se obișnuiască cu ea pentru că acolo va rămâne. Curtea Constituțională nu poate fi desființată”, a declarat judecătorul CCR, Daniel Morar, într-un interviu pentru Aleph News.

Despre atacurile la adresa CCR, Morar susține următoarele:

„Eu am un exercițiu în a primi aceste critici de când eram șef la DNA, prin urmare nu mă afectează foarte mult. Dar le cunosc, le știu, le citesc, și ce mă miră este că nivelul discursului politic vizavi de Curte, că este un discurs politic categoric, n-a crescut absolut deloc în acești ani. Iar atacurile la adresa Curții sunt extrem de simpliste. Atacurile înseamnă: Curtea este pesedistă sau Curtea este penelistă în funcție de soluția pe care o primesc, soluția zilei. Însă nu am văzut oamenii politici sau oamenii publici să analizeze deciziile CCR din punct de vedere al Dreptului, al considerentelor.

Toate deciziile CCR sunt în Monitorul Oficial și în ultimii ani sunt extrem de elaborate, sunt scolastice, chiar sunt adevărate manuale. Prin urmare, dacă ai ceva de reproșat Curții Constituționale trebuie să vii cu argumente juridice. Dacă vii doar și critici poziționarea Curții sau tu, ca om politic, alipești Curtea partidului din Opoziție față de tine înseamnă că greșești. Este cea mai facilă abordare care nu presupune nici inteligență și nici pricepere. Probabil de aceea apelează atât de des la aceste atacuri”, susține acesta.

Paradoxul este că, în acest moment, Curtea este alcătuită din politicieni în mai mică măsură decât din magistrați. Suntem 5 foști magistrați la Curtea Constituțională, 1 profesor universitar și abia 3 oameni care au făcut politică. Prin urmare, nu cred că aceasta este linia bună de atac.

Categoric Constituția este un instrument funcțional și tocmai faptul că este un instrument funcțional trezește furia acestor oameni care critică zi de zi Curtea Constituțională. Vrând nevrând, Constituția trebuie respectată și, dacă n-o respecți tu, de bună voie, vine Curtea Constituțională și îți dă o decizie obligatorie care te forțează să o accepți. Și în ultimii ani, niciodată până acum, Curtea Constituțională n-a fost atât de mediatizată și Constituția n-a fost atât de vehiculată. De ce asta? Pentru că aceste conflicte dintre autoritățile statului au fost tot mai dese și au venit cu extrem de multe sesizări la Curtea Constituțională.

(…) Este foarte simplu. Oamenii nu se înțeleg. Pentru că atmosfera este poate mai conflictuală decât altă dată. Atunci când 2 jucători nu se înțeleg se duc la arbitru. Arbitru în statul român este Curtea Constituțională. Prin urmare, nu Curtea Constituțională este cea care ține pagina ziarelor zilnic, din proprie inițiativă. Curtea Constituțională nu lucrează decât la sesizare. Curtea Constituțională a devenit importantă prin deciziile ei pentru că cineva i-a cerut să se pronunțe pe o anumită chestiune.

Știți că în general oamenii politici cu experiență și politologii deștepți spun așa: dacă vreți să vă rezolvați voi politicienii lucrurile, ar fi mai bine să vă înțelegeți, și să nu ajungeți la Curtea Constituțională. (…) Ce se așteaptă? Ce așteaptă cineva de la un judecător? Să dea o soluție. O soluție automat, când părțile sunt pe poziții antagonice, nu poate fi decât favorabilă unuia și nefavorabilă celuilalt”.

În emisiunea OFF/On The Record, pe Aleph News, judecătorul CCR, Daniel Morar, a vorbit și despre Legiferarea precară a Parlamentului și despre faptul că Legiuitorul nu-și face treaba când trebuie încurcând sistemul judiciar:

„Raportându-ne la Codul de Procedură Penală, la această carte, evident că este mult loc de mai bine în legiferarea Parlamentului. Pentru că este un CPP intrat în vigoare în 2014 care pe alocuri s-a dovedit mai refractar și mai retrograd, mai înapoiat decât Codul lui Dongoroz, CPP din 1968 de pe vremea comuniștilor. Da, domnul Predoiu era ministru când a făcut acest Cod. Prin urmare nu a fost opera de legiferare foarte bună din moment ce peste 10% din articolele Codului au fost declarate neconstituționale, sancționate într-un fel sau altul de Curte. Înseamnă că nota acordată Legiuitorului nu e una foarte bună.

De ce vin oamenii la Curte? Pentru că Legiuitorul nu-și face treaba nici când este obligat de CCR, darămite când un cetățean are o problemă (…) Am dat decizie pe întreruperea cursului prescripției în 2018. Au trecut 3 ani de zile și Legiuitorul n-a pus-o în acord. (…) Și atunci, unii judecători apreciază că se întrerupe cursul prescripției doar dacă îi comunici actul de urmărire inculpatului sau suspectului iar alți judecători spun că nu se mai întrerupe deloc. Diferența este iarăși fundamentală: că într-un caz fapta ajunge să se prescrie în 5 ani și într-un alt caz ajunge să se prescrie în 7 ani jumătate. Sunt 3 ani și jumătate în care niciunul dintre miniștrii care s-au perindat pe acolo n-au catadicsit să modifice”.

„Înainte de a modifica Constituția pe care nu au cum s-o facă, din punct de vedere politic, că nu au, e imposibil, vedem toți care este scena politică, cred că ar fi bine să modifice Legile, sunt chiar obligați chiar”.