- În opinie separată, judecătorul Laura Scântei (PNL) acuză CCR că și-a extins atribuțiile, având în vedere că drepturile electorale nu pot fi interzise decât în situații exprese prevăzute de lege care nu sunt incidente Dianei Șoșoacă.
- „Curtea Constituțională nu poate să stabilească noi condiții de eligibilitate a căror neîndeplinire constatată direct de Curte, să conducă la interdicția de a candida”, notează Laura Scântei
- Toți judecătorii susținuți de PSD au votat împotriva candidaturii Dianei Șoșoacă: Marian Enache (președinte), Bogdan Licu, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga
- Judecător raportor pe speță este judecătorul Attila Varga ( propus de UDMR) care și el a votat împotriva candidaturii Dianei Șoșoacă
- Votul pentru interzicerea candidaturii lui Șoșoacă, din 5 octombrie, a fost de 5 pentru la 2 contra iar 2 judecători au chiulit de la ședință
- Cei 2 judecători CCR care nu au fost de acord cu decizia majorității au fost cei propuși de PNL/ Cotroceni: Mihaela Ciochină și Laura Scântei
- CCR a respins astăzi și a doua candidatură la Președinție a Dianei Șoșoacă
CCR a publicat motivarea deciziei din 5 octombrie 2024 ( sâmbătă), prin care a respins posibilitatea ca Diana Șoșoacă (președinte partid SOS) să candideze la Președinția României.
În motivare, judecătorii majoritari (PSD+UDMR) susțin următoarele:
„Astfel, pentru a determina dacă doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă îndeplinește condițiile de eligibilitate de natură constituțională referitoare la respectarea Constituției și a democrației, Curtea va evalua conduita și declarațiile sale publice, precum și efectele acestora în plan constituțional.
În cauză, este de notorietate faptul că, prin discursul său constant, doamna Diana Iovanovici- Șoșoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale. Regulile democratice se aplică tuturor cetățenilor, indiferent de calitatea lor în stat și de opțiunile politice, neputând fi tolerate manifestările și derapajele anarhice în spațiul public. O astfel deconduită aduce în discuție problema folosirii instituțiilor și procedurilor constituționale în scopul negării în final a exigențelor, principiilor și valorilor reglementate constitutional.
Declarațiile publice, luările de poziții și exprimarea unor convingeri în contradicție cu valorileconstituționale și cu exigențele unei societăți democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă, în calitate de candidat la funcția de Președinte al României, pune la îndoială și desconsideră obligația de respectare a Constituției prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanții esențiale ale valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE și al NATO. Prin urmare, este evident că respectarea Constituției și apărarea democrației – condiții pentru a candida la funcția de Președinte al României – sunt aspecte străine discursului public promovat de aceasta.
Curtea observă că nu este vorba despre o dezbatere sau schimb de opinii ori relevarea unei viziuni politice cu privire la parcursul democratic al României sau despre luări de poziții cu caracter electoral, ci despre promovarea unui discurs constant antidemocratic și antisemit de către doamna Diana Iovanovici-
Șoșoacă și despre o conduită sistematică, persistentă și îndelungată menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului român și ale garanțiilor acesteia, respectiv apartenența României la structurile euroatlantice. Îndemnul la nerespectarea valorilor fundamentale ale Constituției reprezintă un atac frontal la ideile și principiile democratice și la ordinea constituțională.
Curtea reține, raportat la actele și faptele descrise de contestatori și reținute la paragrafele 7-14 și 22 ale prezentei hotărâri, că înregistrarea candidaturii doamnei Diana Iovanovici- Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 încalcă condițiile de eligibilitate prevăzute de dispozițiile constituționale ale art.1 alin.(3) și (5), ale art.82 alin.(2), corelate cu cele ale art.148 și 149, cu referire la valorile democrației, la statul de drept, la respectarea Constituției corelate cu garanția politico- militară a acestora, respectiv apartenența României la UE și NATO. Astfel, Curtea va admite contestaţiile formulate și va anula Decizia Biroului Electoral Central nr.18/D din 3 octombrie 2024”.
În total dezacord cu opinia majorității, judecătorul CCR, Iulia Scântei (PNL), acuză CCR că nu și-a bazat decizia în cazul Șoșoacă nici pe condițiile de formă sau de fond reglementate de Constituție și, mai mult, că și-a extins sfera de soluționare cu două noi condiții pentru depunerea candidaturilor, condiții de natură subiectivă.
Judecătorul CCR Iulia Scântei atrage atenția CCR că drepturile electorale pot fi interzise doar în situații expres și limitativ prevăzute de Constituție iar interdicțiile constituționale și legale nu sunt incindente în cazul Dianei Șoșoacă.
„În absența unuia dintre cazurile expres prevăzute de Constituție sau de lege, menționate mai sus, apreciem că, prin interpretarea propriei competențe, Curtea Constituțională nu poate să stabilească noi condiții de eligibilitate a căror neîndeplinire constatată direct de Curte, să conducă la interdicția de a candida”, notează Laura Scântei.
CCR soluționează contestațiile cu privire la înregistrarea/ neînregistrarea unei candidaturi la funcția de Președinte al României, potrivit art 37 alin 1 și art 38 din legea 47/1992, legea de organizare și funcționare a CCR.
Potrivit legii, CCR doar „veghează la respectarea procedurii” pentru alegerea Președintelui României și la confirmarea rezultatului sufragiului.
Deciziile CCR sunt definitive.