- Europol avertizează că jafurile din muzeele europene devin tot mai violente.
- Hoții folosesc arme de foc, topoare și explozibili, iar în 2025 au furat bijuterii de 88 de milioane de euro din Luvru.
- Spre deosebire de traficanții clasici, acești infractori au adesea antecedente în alte tipuri de crime, sunt recrutați ad-hoc prin rețele sociale și nu au legături cu rețelele tradiționale de bunuri culturale.
Europol avertizează că jafurile din muzeele europene devin tot mai violente: hoții folosesc arme de foc, topoare și explozibili, iar în 2025 au furat bijuterii de 88 de milioane de euro din Luvru.
Spre deosebire de traficanții clasici, acești infractori au adesea antecedente în alte tipuri de crime, sunt recrutați ad-hoc prin rețele sociale și nu au legături cu rețelele tradiționale de bunuri culturale.
O vizită la muzeu nu mai înseamnă doar contemplare: riscul unei confruntări violente în spațiul public a crescut, iar obiectele pe care mergi să le vezi pot fi topite sau vândute rapid, fără garanția recuperării.
Jafurile din muzeele europene devin tot mai violente, avertizează Europol.
Răzvan Țupa, autorul recomandărilor citeștioficial.ro, a dezbătut subiectul într-o intervenție LIVE, la Aleph News.
Ce se schimbă în dinamica furturilor de artă?
Răzvan Țupa, autorul recomandărilor citeștioficial.ro: „Hoții folosesc arme de foc, agresează angajații și sparg clădiri și vitrine cu baroase, topoare și chiar explozibili. Este o schimbare majoră față de furtul clasic de obiecte de patrimoniu, considerat mult timp o infracțiune non-violentă. Agenția UE spune că statele membre au detectat recent o trecere „spre metode violente și agresive”.
Raportul, publicat luni, arată că hoții preferă metalele prețioase și bijuteriile: aurul și argintul se topesc ușor, iar pietrele se scot rapid din monturi. Porțelanul chinezesc vechi este și el vizat, pentru că are cerere mare și se vinde ușor pe piața de artă.
Exemplul recent este din ianuarie 2025, o bandă a intrat cu explozibili în Muzeul Drents din Olanda și a furat mai multe artefacte dacice, multe dintre ele recuperate ulterior. A urmat furtul de la Luvru. Europol spune că acești hoți nu seamănă cu traficanții clasici de bunuri culturale, care evită de regulă violența. Cei prinși recent au adesea antecedente în alte tipuri de infracțiuni.
Coordonarea este ad-hoc: sunt recrutați local prin rețele sociale și canale de mesagerie, fără legături anterioare între ei. Asta diferă de structura obișnuită a rețelelor de trafic, construite în jurul unui lider.
Cum se potrivește violența cu piața de artă, fie ea și subterană?
Răzvan Țupa, autorul recomandărilor citeștioficial.ro: „Violența nu este întâmplătoare. Europol arată că, în unele cazuri, infractorii folosesc arme de foc pentru a intimida personalul de pază și vizitatorii. În alte furturi, angajații au fost legați sau imobilizați cu forța, iar forța e legată de operațiuni țintite, cu identificarea prealabilă a obiectelor.
Jaful de la Luvru din octombrie 2025 este exemplul cel mai dur: hoții au spart un geam, au amenințat gardienii și vizitatorii și au furat bijuterii de 88 de milioane de euro din Galeria Apollo.
Agenția adaugă că este posibil ca hoții de nivel mic să fie recrutați aleatoriu „pe bază de crimă ca serviciu”, iar unele rețele active pe alte piețe criminale au descoperit potențialul de risc mic și profit mare al jafurilor din muzee.
Dacă hoții folosesc arme și explozibili, siguranța vizitatorilor și a personalului devine o miză reală. Iar fiecare artefact pierdut, fie el bijuterie de 88 de milioane de euro sau un vas de porțelan, dispare din patrimoniul comun”.