EXCLUSIV: Stelian Ion, panicat de decizia CCR. Ministrul Justiției, intervenție de ultim moment în scandalul privind motivările condamnărilor din România

  • Ministrul Justiției vrea să vadă dacă instanțele din România au primit informări cu privire la Decizia CCR din 7 aprilie 2021
  • Stelian Ion roagă CSM să aprecieze dacă informările instanțelor din România ar „facilita, până la o intervenție legislativă” pronunțarea condamnărilor odată cu motivările
  • Ministrul Justiției întreabă magistrații dacă trebuie emisă o Ordonanță de Urgență pe temă sau dacă trebuie făcută lege în Parlament

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a cerut zilele trecute Consiliului Superior al Magistraturii o serie de puncte de vedere referitoare la decizia CCR din 7 aprilie 2021 privind motivarea condamnărilor, în condițiile în care motivarea deciziei respective a Curții Constituționale nu a fost publicată în Monitorul Oficial.

„Curtea de reținut că redactarea hotărârii judecătorești penale (motivarea în fapt și în drept ulterior pronunțării minutei (soluției) dispuse în cauză lipsește persoana condamnată de garanțiile înfăptuirii actului de Justiție, aduce atingere dreptului de acces la instanță și dreptului la un proces echitabil. Totodată, Curtea a constatat că punerea în executare a unei hotărâri penale definitive, anterior motivării în fapt și în drept a acesteia, este contrară dispozițiilor constituționale și contravenționale referitoare la libertatea individuală și siguranța persoanei și celor care consacră demnitatea umană și dreptate, ca valori supreme ale statului de drept. Prin urmare, Curtea a constatat că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și drept, la data pronunțării”, se arată în documentul semnat de Stelian Ion și consultat de Mediafax.

Ministrul Justiției spune CSM că ministerul său „continuă lucrările grupului de lucru înființat în 2019 și organizează consultări cu reprezentanți ai sistemului judiciar ( MJ, CSM, Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Târgu Mureș, Tribunalul București, Judecătoria Sectorului 6, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT, DNA, INM și UNBR) în vederea analizării impactului în practică a deciziei sus- menționate, precum și a identificării soluțiilor legislative optime de amendare a legislației procesual penale, activitatea grupului de lucru fiind în curs de desfășurare.”

În acest moment, având în vedere iminenta publicare a Deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, efectele juridice ale acesteia, precum și lucrările pendinte ale grupului de lucru, vă adresăm rugămintea să ne comunicați, dacă până în prezent, CSM a transmis o informare către instanțele naționale cu privire la Decizia Curții Constituționale din data de 7 aprilie și publicarea comunicatului de presă.

În situația în care o astfel de adresă nu a fost transmisăvă rugăm să apreciați asupra oportunității unui astfel de demers care ar facilita, până la o intervenție legislativăcare să pună în acord dispozițiile procesual penale anterior menționate cu Constituția, așa cum aceasta a fost interpretată de instanța de contencios constituțional, pronunțarea de către judecătorii învestiți cu soluționarea cauzelor penale a unor hotărâri judecătorești, care să fie redactate și motivate în fapt și drept la data pronunțării, astfel încât motivele condamnării să fie cunoscute de persoanele condamnate la data pronunțării soluției.

De asemenea, vă rugăm să ne comunicați dacă, în opinia CSM, intervenția legislativă care să pună în acord dispozițiile procesual penale anterior menționate cu Constituția, așa cum aceasta din urmă a fost interpretată de instanța de contencios constituțional, ar trebui să se facă printr-un proiect de lege sau printr-o ordonanță de urgență, având în vedere și impactul care l-ar putea avea asupra sistemului judiciar publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale din data de 7 aprilie a.c., în intervalul de timp dintre data publicării deciziei și data respectivei intervenții judecătorești”, se arată în documentul transmis de ministrul Justiției, Stelian Ion.

După ce ministrul a transmis cererea sa, și Direcția Legislație, documentare și contencios din cadrul CSM a transmis „repere” la răspunsul care trebuie dat ministrului Justiției:

„În situaţia în care Curtea Constituţională va preciza în considerente că decizia se va aplica doar hotărârilor care se vor redacta şi pronunţa după publicarea acesteia, hotărârile pronunţate anterior neintrând sub sfera de incidenţă a acesteia, motivarea urgenţei care ar justifica necesitatea adoptării unei ordonanţe de urgenţă ar fi mai puţin evidentă.

În acest caz, s-ar putea aprecia că, după publicarea deciziei, instanţele ar putea redacta şi pronunţa hotărârile în baza unei proceduri adaptate la considerentele deciziei, astfel cum se procedează şi în  prezent în multiplele situaţii în care legiuitorul nu a intervenit pentru punerea în acord a dispoziţiilor declarate neconstituţionale cu exigenţele Constituţiei.

Consecinţa ar fi aceea că nu vor mai putea fi pronunţate hotărâri în ziua dezbaterilor, ci doar după amânarea pronunţării.

Ipoteza expusă pleacă de la premisa că decizia Curţii va viza doar hotărâri prin care se soluţionează acţiunea penală şi/sau acţiunea civilă, şi nu alte tipuri de hotărâri (în materia măsurilor preventive, a camerei preliminare, pronunţate în faza de executare etc.).

În situaţia în care în considerentele deciziei se va pune problema aplicării acesteia şi în privinţa executării viitoare a hotărârilor pronunţate anterior publicării sau în cazul în care decizia nu va face nicio precizare cu privire la hotărârile care intră sub imperiul ei, motivarea urgenţei care ar justifica necesitatea adoptării unei ordonanţe de urgenţă ar fi mai clară, inclusiv în scopul clarificării procedurii de urmat cu privire la hotărârile pronunţate anterior”.

În ciuda comentariilor ministrului de Justiției și punctelor de vedere ale Direcției Legislație, documentare și contencios din cadrul CSM, până în prezent judecătorii CCR nu au publicat motivarea deciziei din 7 aprilie 2021 care este definitivă și general obligatorie.

Judecătorii CCR au decis pe 7 aprilie 2021 că dispozițiile art.400 alin.(1), ale art.405 alin.(3) și ale art.406 alin.(1) și (2) din Codul de procedură penală încalcă atât prevederile art.1 alin.(3), art.21 alin.(1)-(3) și art.124 alin.(1) din Constituție, cât și prevederile art.5 paragraful 1 și art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În plus, Curtea a constatat că dispozițiile art.400 alin.(1) și ale art.405 alin.(3) din Codul de procedură penală aduc atingere prevederilor art.23 alin.(11) din Legea fundamentală.

Curtea a reținut că redactarea hotărârii judecătorești penale (motivarea în fapt și în drept) ulterior pronunțării minutei (soluției) dispuse în cauză lipsește persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanță și dreptului la un proces echitabil. Totodată, Curtea a constatat că punerea în executare a unei hotărâri judecătorești penale definitive, anterior motivării în fapt și în drept a acesteia, este contrară dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la libertatea individuală și siguranța persoanei și celor care consacră demnitatea umană și dreptatea, ca valori supreme ale statului de drept.

Prin urmare, Curtea a constatat că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și în drept, la data pronunțării.

În privinţa efectelor deciziilor Curţii Constituţionale, potrivit art.147 alin.(1) din Constituţie, „Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.”