- Actuala guvernare nu poate duce la bun sfârșit programele PNRR și SAFE
- După moțiune, Guvernul demis continuă să administreze treburile publice
- Termenul de 45 de zile impus de Constituția României nu se aplică
- Depășirea termenului nu reprezintă o încălcare a Constituției și nici o infracțiune
- Rămân sub imperiul acestui termen cei 7 miniștri interimari
- Nicușor exlcude în continuare orice implicare a partidului AUR
- Nicușor Dan: Blocajul este la componența Guvernului
- Președintele a spus că nu discută cu AUR din motive de securitate
După conflictul din fosta Coaliție sfârșit cu moțiunea de cenzură care a demis Guvernul Bolojan, pare că incertitudinea economică este în creștere în dezavantajul tău. Actualul executiv continuă să administreze treburile publice, fără a fi constrâns de termenul de 45 de zile impus de Constituția României.
Rămâne însă sub semnul întrebării situația celor 7 miniștri interimari apăruți în urma demisiilor miniștrilor PSD, în cazul cărora termenul este aplicabil.
Toni Neacșu, fost judecător CSM, a discutat despre acest subiect la Aleph News.
Ce poate realiza guvernul efectiv în actuala configurație, fără sprijin politic suficient? În ce situații suntem juridic?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Bun, situația juridică e destul de clară. Avem un Guvern demis, un Guvern care teoretic, cel puțin pe hârtie, nu poate să facă mare lucru.
Eu am mai spus – practic, după Constituția noastră, ar trebui doar să șteargă praful prin Palatul Victoria, că mai deține nimic când să se listească pe acolo.
Acum, situația e puțin complicată, în sensul că, deși Guvernul, ca atare, nu are prea mari puteri, decât, sigur că da, și cred că sunt importante și astea de spus, acelea de a administra inclusiv banii tăi. Pentru că, în momentul de fapt, guvernul este cel care dirijează bugetul public. Bănuim cu toții că îi dirijează într-un fel sau altul.
Dincolo de asta, din păcate nu o să putem trece această lună, dacă nu mai există așa un sprijin în Parlament. A trece această lună înseamnă, evident, a încerca să obținem acei bani care au mai rămas din PNRR, în mod optimist se spune că ar fi vorba doar, între ghilimele evident, de 4,5 miliarde. Eu înțeleg că totuși e vorba de mult mai mulți bani. Acest lucru nu se poate face decât cu participarea PSD-ului din Parlament la votarea acelor proiecte de legi. Aici suntem în momentul de față. Eu am spus și cred că așa stau lucrurile – în urma întâlnirii de ieri de la Cotroceni, PSD-ul și Sorin Grindeanu au ridicat puțin miza negocierilor, în sensul că au pus noi condiții.
În momentul în care au făcut referire la faptul că s-ar putea să nu mai voteze automat toate proiectele pe care le propune Bolojan pentru îndeplinirea PNRR-ului, au ridicat, pur și simplu, miza negocierilor pe care le poartă pentru viitorul Guvern”.
Nu se pot duce la bun sfârșit jaloanele din PNRR pentru a nu pierde bani dacă rămânem așa până în august?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Bun, se pot duce, dar doar dacă vor exista niște proiecte legislative votate în Parlament. Tocmai asta spun, că începând de ieri, practic acest lucru nu mai este o certitudine.
Până acum PSD-ul, deși se afla în opoziție, afirma că votează fără absolut nicio problemă tot ce se propune în jurul PNRR-ului. În momentul de față, lucrul ăsta este în discuție. Nu mai știm dacă vor vota sau nu. Ei spun că vor vota condiționat. Această condiționare, bănuiesc eu, are și dimensiune politică, nu numai strict una care privește conținutul acelor legi.
De exemplu, este, cred eu, aproape imposibil ca PSD-ul, în contextul actual, să voteze legea aceasta privind salarizarea în sistemul bugetar. Nu de alta, dar practic lor le-ar sări în cap absolut toți bugetarii, absolut toate sindicatele. Pentru că fără ei în Parlament, nu ar trece legea în forma în care este acum sau în oricare altă formă.
Deci da, cred că în momentul de față PNRR-ul este pus în discuție sub acest aspect și cred încă o dată că este ridicată, pur și simplu, dimensiunea aceasta, temperatura aceasta a negocierilor, pentru că șantajul pe care îl practică PSD-ul în momentul de față poziției lui Bolojan, tocmai s-a modificat puțin, în sensul că a crescut.
Înțeleg că domnul Grindeanu are ca pretenție și, într-un fel, v-am spus, mi se pare și normal, dar știm că ei sunt în opoziție, dar înțeleg că pretenția este ca la rândul lui și Bolojan și, sigur că da, PNL-ul să facă anumite concesii, dacă ei vor face concesii cu privire la votarea acestui pachet legislativ.
Sigur că aici nu suntem nicăieri noi, dacă asta a urmat să mă întrebați, noi cetățenii, noi nu suntem aici, nu avem nicio treabă, deocamdată sunt niște jocuri exclusiv politice, la fel cum, din păcate, sunt cele referitoare la eventuale alegeri anticipate.
Dar chiar dumneavoastră mai devreme ați arătat cine ar ieși în avantaj sau cine ar pierde în urma alegerilor anticipate, din păcate nimeni nu se gândește că, într-o astfel de ipoteză, soluția anticipatelor este o soluție constituțională obligatorie de ieșire din criză. Important este cine câștigă, cine pierde. Așa și cu PNRR-ul acesta. Într-adevăr mai avem timp. Am auzit ce a zis Președintele Nicușor Dan – ar mai fi 31 august. Din punctul meu de vedere, vor exista niște negocieri extrem de dure pe acest palier nou, ridicat, repet, de pretențiile PSD-ului, vor exista negocieri dure, probabil, până la sfârșitul acestei luni, și undeva pe la începutul lunii august va trebui să avem totuși un guvern sau o înțelegere între partidele din fosta coaliție, pentru că altfel tot PNRR-ul acela este compromis sau, mă rog, cea mai mare parte din el, să spunem”.
Există vreo sancțiune pentru depășirea acestui termen de 45 de zile?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Este o tăcere a Constituției, din păcate, pentru că, să știți, cei care au scris Constituția noastră nu s-au gândit că noi vom ajunge la crize guvernamentale sau politice de amploarea celor pe care le traversăm acum. Constituția noastră este scrisă pentru crize scurte, să spunem așa, ca închidere în timp. Nu este. Da, este scrisă pentru politică normală, pentru partide normale. Nu a anticipat că vom ajunge în altfel de situații.
Așa ajungem și la problema aceasta cu interimatul, să spunem, a posturilor din Guvern, în care au fost numiți miniștrii noi, în locul celor care au plecat de la PSD.
Constituția spune într-adevăr acolo că interimatul acesta n-ar putea să dureze decât maxim 45 de zile, tocmai că faptul că a intervenit totuși o demisie a Guvernului prin moțiunea de cenzură, chiar în timp ce acest termen de 45 de zile curgea. Bun, interpretările sunt diferite. Cert e următorul lucru: Nu există decât o singură autoritate în România care poate lămuri problema. Aceasta este Curtea Constituțională. E singura care poate interpreta cu efect obligatoriu pentru toată lumea Constituția acolo unde Constituția nu este foarte clară.
Ca să ajungi la Curtea Constituțională, cineva trebuie să o sesizeze. Din păcate, din punctul meu de vedere, nu pot. Nu se poate autosesiza. Nu poate fi sesizată decât de Președinții camerelor, celor două camere, deci de domnul Abrudean sau domnul Grindeanu, respectiv de domnul Ilie Bolojan. Sunt singurele persoane care pot sesiza într-o astfel de situație Curtea Constituțională și tocmai pentru că ei fac din toată această discuție nu una juridică, constituțională, ci pur și simplu una de natură politică, nu au absolut niciun interes să ajungă la Curtea Constituțională ca să lămurească ce ar trebui să se întâmple cu miniștrii cărora le-au expirat cele 45 de zile. Adică ar trebui numiți prin rotație alții sau ar trebui să rămână cum au fost. Cred că tot acolo, tot în preajma primei săptămâni din august vom ajunge în punctul în care, dacă nu vom avea o soluție până atunci, va fi obligatorie sesizarea Curții Constituționale pentru a ne scoate din tot acest haos”.