- Corina Corbu, şefa ICCJ, a sesizat Curtea Constituţională cu privire la proiectul de impozitare a pensiilor speciale
- Tot azi, în şedinţa de la ICCJ s-a decis şi sesizare Curţii în legătură cu proiectul prin care violatorii şi criminalii nu ar mai putea fi eliberaţi condiţionat
- Instituirea taxei în privinţa pensiilor speciale contravine principiului independenţei judecătorilor
Corina Corbu, şefa Instanţei supreme, a sesizat Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea impozitării pensiilor speciale şi cu privire proiectul privind eliberarea condiţionată.
În documentul cu sesizarea se arată că pensiile speciale, cele vizate de impozitare, sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminării şi principiului aşezării juste şi echitabile a sarcinii fiscale.
„Opţiunea promovată prin legea în discuţie reprezintă un subterfugiu prin care se aduce atingere chiar substanţei dreptului la pensie”, spune documentul.
Instituirea taxei contravine principiului independenţei judecătorilor, mai atrage atenţia un argument.
„Garanţia asigurării independenţei judecătorilor în componenta sa economică implică nu doar remunerarea la un nivel înalt a muncii acestora, ci şi oferirea ulterior încetării activităţii acestora a unui nivel al pensiei cât mai apropiat de cel al salariului avut înainte de pensionare, în acest sens fiind prevederile bine cunoscute ale unei serii de recomandări şi avize ale organismelor internaţionale cu preocupări în domeniul justiţiei”.
Tot azi, Inalta Curte a sesizat CCR cu privire la proiectul de lege privind eliberarea condiţionată. Potrivit proiectului, criminalii, violatorii nu ar mai putea fi eliberaţi condiţionat.
În documentul de sesizare se arată că „forma adoptată de Camera Deputaţilor conţine o modificare de esenţă în materia liberării condiţionate, prin care se exclude vocaţia la liberare condiţionată a persoanelor condamnate pentru săvârşirea anumitor infracţiuni, deşi această modificare nu a format obiectul dezbaterii şi adoptării în Senat”.
În documentul de sesizare se arată că „forma adoptată de Camera Deputaţilor conţine o modificare de esenţă în materia liberării condiţionate, prin care se exclude vocaţia la liberare condiţionată a persoanelor condamnate pentru săvârşirea anumitor infracţiuni, deşi această modificare nu a format obiectul dezbaterii şi adoptării în Senat”.
„Pentru a se atinge scopul legii în materia liberării condiţionate, legiuitorul are la dispoziţie soluţii legislative constituţionale pentru ca persoanele condamnate pentru anumite categorii de infracţiuni să aibă vocaţia la liberare condiţionată, în condiţii restrictive”, mai atrage atenţia Înalta Curte.