- ÎCCJ spune că declarațiile lui Ilie Bolojan afectează independența justiției și încrederea în instanțe.
- Ministerul Public își exprimă solidaritatea cu instanța supremă și cere respectarea independenței autorității judecătorești.
- PSD sesizează Comisia LIBE din Parlamentul European și acuză PNL că atacă independența justiției.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) susține că declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan, făcute în momentul în care Guvernul a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională a României (CCR) în litigiul privind restanțele salariale câștigate de magistrați, „afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor”.
La scurt timp după reacția instanței supreme, Ministerul Public, condus de procuroarea generală Cristina Chiriac, și-a exprimat „solidaritatea instituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție în apărarea independenței justiției”.
Într-un comunicat transmis joi, după anunțul făcut de Ilie Bolojan, ÎCCJ precizează că „nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte”.
„Este, însă, fără precedent ca, înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia. Cu atât mai mult cu cât asemenea afirmații provin din partea unui Guvern demis şi aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unuia cu puteri depline”, a transmis Înalta Curte.
Înalta Curte acuză Guvernul de presiuni asupra justiției
ÎCCJ susține că prevederile Constituției nu permit unui guvern interimar, precum cel condus de Ilie Bolojan, să inițieze „demersuri constituționale sau procedurale care exced administrării curente”.
„O asemenea conduită afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor, pe baza legii și a argumentelor juridice, iar nu prin calificări publice anticipate sau prin presiuni exercitate în spațiul public”, a adăugat instanța supremă.
În încheiere, ÎCCJ arată că, într-un stat de drept, „argumentele juridice se susțin în fața instanței de judecată”.
„Independența justiției presupune ca procesele să fie soluționate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, și nu influențate de declarații publice ale uneia dintre părțile aflate în litigiu”, a conchis instanța.
Parchetul General susține poziția instanței supreme
Ministerul Public a transmis că „își exprimă solidaritatea instituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție și susține fără rezerve apărarea independenței autorității judecătorești, ca valoare fundamentală a statului de drept și garanție esențială a drepturilor și libertăților cetățenilor”.
„Independența justiției nu reprezintă un privilegiu al magistraților, ci o garanție constituțională instituită în beneficiul fiecărui cetățean. Ea presupune ca judecătorii și procurorii să își poată exercita atribuțiile exclusiv în temeiul Constituției și al legii, fără presiuni, intimidări sau ingerințe din partea vreunei autorități ori a altor factori externi.
Ministerul Public consideră că raporturile dintre autoritățile publice trebuie să se desfășoare în spiritul loialității constituționale, al respectului reciproc și al dialogului instituțional.
Divergențele privind interpretarea competențelor constituționale sunt firești într-un stat democratic, însă acestea trebuie soluționate exclusiv prin mecanismele prevăzute de Constituție, cu respectarea independenței autorității judecătorești și fără manifestări care pot afecta încrederea publicului în actul de justiție”, se arată în comunicatul Parchetului General.
Ministerul Public subliniază, de asemenea, „deplinul respect pentru rolul constituțional al Curții Constituționale, singura autoritate competentă să soluționeze conflictele juridice de natură constituțională”, și apreciază că procedurile constituționale trebuie să se desfășoare „într-un climat de echilibru instituțional și respect reciproc”.
Guvernul a decis să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la un posibil conflict juridic între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție
Premierul interimar a anunțat că, în ședința de Guvern de joi, Executivul a decis să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la un posibil conflict juridic între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce instanța supremă a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru amânarea plății unor restanțe salariale câștigate de magistrați.
„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii nr. 500/2002, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative”, a declarat Ilie Bolojan.
ÎCCJ a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor
La finalul lunii martie, ÎCCJ a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor, invocând „refuzul nejustificat de a pune la dispoziția reclamantei sumele necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive”.
Statul trebuie să achite aproximativ două miliarde de euro magistraților cu titlu de restanțe salariale, în urma proceselor câștigate în ultimii ani, sumele urmând să fie plătite în tranșe.
Demersul instanței supreme, condusă de Lia Savonea, a venit după ce Guvernul a decis să amâne aceste plăți în cursul acestui an și să utilizeze fondurile pentru finanțarea pachetului social destinat persoanelor vulnerabile.
PSD a sesizat Comisia pentru Libertăți Civile (LIBE) din Parlamentul European
PSD a sesizat Comisia pentru Libertăți Civile (LIBE) din Parlamentul European, acuzând PNL că atacă independența justiției. Social-democrații solicită analizarea declarațiilor făcute în ultimele zile de reprezentanții liberalilor, despre care afirmă că pun în pericol statul de drept.
Europarlamentarii PSD au transmis joi sesizarea către Comisia LIBE, solicitând ca aceste declarații să fie analizate în cadrul dialogului european privind statul de drept.
PSD susține că declarațiile reprezentanților PNL „ridică semne de întrebare din perspectiva respectării independenței justiției, a separației puterilor în stat și a statului de drept”.
Miercuri, Tribunalul București a suspendat hotărârea Consiliului Național Extraordinar al PNL prin care a fost convocat Congresul partidului. Decizia a fost pronunțată de un complet specializat în litigii privind partidele politice.
După anunțarea soluției, PNL a solicitat transparență privind modul de constituire și repartizare a completurilor specializate care judecă dosarele referitoare la partidele politice.