SRI știa din ianuarie 2020 de COVID-19. Marian Cucșa: „Eu, în februarie 2020, am fost primul politician care a cerut măsuri de prevenire pentru combaterea bolii”

marian-cucsa Sursa foto: Aleph News
  • Marian Cucșa, fost vicepreședinte al Comisiei de Control asupra SRI, a fost invitatul Sorinei Matei în emisiunea OFF/ON THE RECORD.
  • Marian Cucșa a vorbit despre cum este să controlezi SRI, dar și despre audierile lui Coldea, Dumbravă, Maior, și Hellvig.
  • Cucșa a spus că SRI știa de COVID din ianuarie 2020: „Pe mine nu mă interesa de jocurile politice, mă interesa de siguranța cetățenilor”.

Viața după Parlamentul României

„E bună viața de după Parlamentul României. Eu și înainte să vin în Parlament am activat în mediul privat. Pentru mine nu mai e o problemă că nu mai sunt în Parlamentul României, dar mă uit cu un gust amar la ce se întâmplă în Parlament, cum evoluează lucrurile într-un sens negativ pentru societate. Și aici pornim de la ce ați spus mai devreme cu justiția, cu partea asta de apărare, presupusa apărare a justiției că, de fapt, spun că apără justiția, dar vor să o îngenuncheze să o țină captivă pentru ei. Dincolo de acest aspect, și la celelalte lucruri, începând cu zona de sănătate, cu pensii, salarii și lucruri la care românii se așteaptă să evolueze într-un sens pozitiv, dar se uită la Guvern și văd că de fapt, în afară de tăieri și de înghețări, nu văd absolut nimic.”

Cum este să controlezi Serviciul Român de Informații?

„În primul rând este o responsabilitate, pentru că noi ca și parlamentari trebuie să veghem, în primul rând, să nu existe derapaje din partea Serviciului Român de Informații și să ne asigurăm că își văd strict de ceea ce îi alege. Că își văd de Riscurile și Amenințările la siguranța Națională, că primează Securitatea Națională, astea trebuie să fie principalele obiective ale fiecărui membru din comisie, indiferent de culoarea politică, să lase culoarea politică la ușa intrării în zona de securitate 0 din sala de ședință a comisiei și să te asiguri că cel puțin în perioada în care tu exerciți control asupra Serviciului Român de Informații să nu existe derapaje, dar să și lupți pentru a se împiedica eventualele derapaje pe termen mai lung, ceea ce, din păcate, noi ca și comisie, o spun cu regret, nu am reușit să modificăm legislația pe Siguranță Națională pentru a evita să ne întoarcem la acea perioadă celebră până în 2016 când știm bine ce s-a întâmplat cu justiția și cu Serviciul Român de Informații.”

Jurământul special în fața plenului reunit al Parlamentului

„Da, depunem un jurământ special în fața plenului reunit al Parlamentului. E un jurământ special în care spunem că nu vom divulga secretele de stat și ce ține de Securitate Națională, ce aflăm în cadrul comisiei, nu vom spune toată viața, decât ceea ce se poate spune ca urmare a unor audieri, ca lucuri care nu țin strict de Securitatea Națională.”

„Nu mai sunt cerficiatele ORNISS. Acest jurământ special, nu mă refer la jurământul pe care îl depune ficare parlamentar la intrarea în Parlament, e un jurământ special în care îți iei angajamentul că vei suporta rigorile legii în cazul în care divulgi secrete de stat sau lucruri care nu trebuie spuse în spațiul public.”

Audierile în comisia de control asupra SRI sunt clasificate?

„Sunt clasificate. Noi am luptat cât am fost în comisie și am încercat să avem și audieri publice.”

Stenogramele SRI din „Comisia de control SRI”

„Nu au dreptul să citească stenogramele cei de la Serviciul român de Informații, decât cei care redactează stenogramele. Nu se redactează în comisie. Se redacteză la Serviciul Român de Informații și se trimit prin poștă secretă și ajung la comisie. E împortiva rolului comisiei pentru că noi am vrut să luăm această sarcină de la Serviciul Român de Informații și să clasifice birourile permanente, Parlamentul, să existe un departament în cadrul Parlamentului care să facă stenogramele, să facă această secretizare a ședințelor comisiei. Bineînțeles că nu am reușit. Procedura parlamentară nu a permis facilitarea acestui lucru.”

„Când era președinte domnul Pop, din păcate, era comisia controlată de SRI, nu controla SRI-ul. Comisia trebuie să și sprijine Serviciul Român de Informații pentru a-și atinge obiectivele de Securitate Națională, dar, revenind la ceea ce ați spus dumneavoastră, vă spun un lucru care ar putea să îi șocheze pe unii. Cred că vom avea cu adevărat Parlament și putere pe exercitarea controlului parlamentar, și nu mă refer la foști sau neapărat la cazuri concrete să spun nume și prenume, că în momentul în care politicul va fi politic și SRI-ul va fi SRI. Politicul să își vadă de atribuțiile din Parlament, iar Serviciul Român de Informații de lucrurile care îi revin confrom legii. În momentul în care politicienii nu vor mai zgâria ușa Serviciilor de Informații pentru a le căuta prietenia.’’

Audierile lui Coldea, Dumbravă, Maior și Hellvig

„Au fost abordări diferite. Într-o anumită măsură, domnul Coldea, domnul Dumbravă și domnul Maior au avut aceleași idei, dar și subiectele audierii au fost puțin diferite, în sensul că pe domnul Dubravă, de exemplu, l-am întrebat cum mergea și dădea consiliere juridică prin instanțe. L-am pus să ne și explice până unde e atributul Serviciului Român de Informații”.

„Practic, și-a dat cu stângul în dreptul cum se spune pentru că mi-a făcut un grafic acolo și îmi spunea până unde e responsabilitatea Serviciului Român de Informații și unde se oprește responsabilitatea Serviciului Român de Informații, ceea ce e normal ca în momentul în care Serviciul de Informații a informat beneficiarul legal despre o abatere de la lege, se oprește atribuția Serviciului Român de Informații. De acolo, intervin organele abilitate de la caz la caz”.

„Domnul Dumbravă era tot timul dincolo de acea linie pe care chiar el a desenat-o. Eu am avut așteptarea de la domnul Maior să aibă în fața comisiei aceeași atitudine pe care o au cei audiați în fața Congresului American. De altfel, i-am și spus:  ‘Domnule Maior, am așteparea de la dumneavoatră să vă comportați ca atare pentru că ați stat în Statele Unite, într-o funcție foarte importantă pentru România cât și pentru dumnavoatră și vreau să vă comportați ca atare’”.

„Bineînțeles că nu i-a picat foarte bine această abordare, dar e corect să îl respecți pe cel care te audiază pentru că nu o face dintr-un interes personal, ci pentru că au existat derapaje concrete, știm că au existat derapaje, și trebuie să lămurești lucrurile, să modifici legislația, cei care au greșit legislația și, mai important, să modifici lucrurile, legile în mod special, încât să nu se mai ajungă acolo. Domnul Coldea bineînțeles că era un susținător înfocat al protocoalelor”.

„În momentul în care au fost denunțate protocoalele și, în mod special, cel cu parchetul și a fost și declasificat, și denunțat, și toate procedurile pe care le-ați văzut și dumneavoastră, a venit și a avut o abordare de genul ‘Vai, Doamne, ce se va abate asupra României’ că nu mai putem să luptăm cu teroriștii, cu dușmanii care stau la graniță și o să vedeți ce o să se întâmple pentru că Serviciul Român de Informații nu își va mai putea îndeplini atribuțiile legii din cauza protocoalelor, că nu mai există, și uitați-vă că sunt doi-trei ani de când protocoalele, mai mult, chiar patru ani sunt de când protocoalele au fost denunțate și ne bucurăm în continuare de aceeași siguranță națională și nu au fost atentate la Siguranța Națională.’’

Protocolul SRI – ANI: Dispărut, apărut

„Nu vreau să îi iau apărarea, Doamne ferește, dar cred că două luni sau foarte puțin, eu cred că acolo domnul Hellvig a picat într-o capcană fix la începutul mandatului și acum ei nu știu cine i-a întins domnului Hellvig acel protocol, cum l-a semnat și ce a făcut, dar e de analizat și acest subiect, luând partea bună. A spus că l-a denunțat foarte repede. Acolo a fost o încurcătură la fel cum a fost o încurcătură, de exemplu, și cu protocolul SRI-ANI pentru că noi, în momentul în care am cerul protocoalele Serviciului Român de Informații, protocolul dintre Serviciul Român de Informații și Agenția Națională de Integritate, nu era.”

„A apărut ulterior. Nu l-am primit în calupul de protocoale de 64 de protocoale de la SRI. Am cerut toate protocoalele care au existat. Erau în total 64 și 65… Au apărut după ce l-am audiat pe domnul Horea Georgescu, ne-a vorbit despre protocol și am zis că noi nu avem protocolul acesta, unde e protocolul? Uleterior, da, era și protocolul ăsta, doar că noi nu prea știam de el.”

Mandate De Supraveghere

„Noi am elaborat un raport pe ce a însemnat întreg procedeul de supraveghere în perioada 2004 – 2016, până la decizia Curții. Ce am spus nu e raport. Noi am prezentat datele ca urmare a unor date pe care le-am primit de la SRI în solicitările noastre, ca urmare a multor audieri din comisie că am avut zeci de ore, sute de ore de audieri. În perioada 2004 – 2016, pot să vă spun că au fost 311.826 de mandate de supraveghere. Aici vorbim de mandate de Siguranță Națională, mandate de Supraveghere Tehnică (sunt cele care au venit pe baza protocoalelor). Aici e volumul cel mai mare.”

„Au mai fost mandate de 48 de ore la solicitarea procurorilor. Într-un total, făcând o medie, pentru că trebuie să explicăm foarte clar pentru cetățanul simplu care se uită la noi și întreabă „Ok, au fost peste 300.000 de mandate, de ce am ajuns la o cifră de peste 6.000.000 de români interceptați?” Pentru că un mandat nu se referă la o persoană, se referă la multe posturi telefonice. Am făcut o medie minimă pe mandat la 20, iar dacă faceți calculul matematic, ajungem la 6.000.000.”

„Deși am văzut în spațiul public, cei de la USR în mod special, au criticat vehement această cifră. SRI-ul a spus doar câte mandate de Siguranță Națională s-au făcut până, că mandatele de Siguranță Națională s-au făcut la solictarea Serviciului Român de Informații. Celelate, la solicitarea procurorilor. Nu mai vorbim despre faptul că Instituția de Supraveghere de la SRI s-a înființat printr-o decizie a CSAT în 2002. Centrul de Interceptare a fost înființat în 2002.”

Legislația germană, model pentru România

„Pornind de la faptul că Parlamentul este forul suprem de reprezentare a poporului la urma urmei, cei care interceptau acolo, nu erau puși direct… Instituția în sine se înființa prin intermediul Parlamentului, dar trebuia găsită o modalitate unde să nu intervină politicul abolsut deloc în decizia de a intercepta sau nu pe cineva și nici Serviciile de Informații, bineînțeles. Să fie independentă, legal constituită… Nu s-a întâmplat nici acest lucru, deși era normal.”

„Acum, făcând o paranteză și legat de modul de funcționare a Serviciilor de Informații, cel mai bun model pentru noi cred că e să îl luăm pe cel din Germania. Acolo funcționează lucrurile foarte tranșant și pragmatic pe ce înseamnă riscurile și amenințările la Siguranța Națională, ce ține de atributul altor Instituții. Cei din Germania aveau o vorbă celebră și spuneau în felul următor „Cel care știe tot, nu are voie să facă tot. Cel care are voie să facă orice, nu are voie să știe tot.” E un principiu foarte sănătos de funcționare a unui stat democratic.”

Stelian Ion, comportament similar cu Dumbravă

„Domnul Dumbravă oferea consiliere juridică, lucru pe care cred că îl face și acum cu actualul ministru al justiției, cu domnul Stelian Ion. Uitându-ne la comportamentul actualului ministru al justiției, domnul Stelian Ion, și ce vrea să facă și cum îngenunchează justiția să întoarcă câmpul tactic, seamănă foarte mult cu comportamentul domnului Dumbravă. Ei, oricum, erau cu cafeluța când venea domnul Dumbravă la Comisie. Colegul meu din Comisie, fost coleg din Comisie, l-a așteptat cu cafeluța pe domnul Dumbravă când a venit la audieri la Comisie. De lucrurile acestea se ocupă, în general, oamenii din staff.”

Predoiu și legiferarea protocoalelor

„Domnul Predoiu nu e departe de zona protocoalelor secrete, iar acest lucru, ce vrea să facă prin lege, să legifereze, practic, protocoalele secrete. Despre asta este vorba. Să legifereze protocoalele secrete, să poată să devină probe interceptările ca procurorul să primească direct foaia în brațe și mai departe nu mai trebuie să muncească că are tot ce-i trebuie. Pune două coperte și s-a terminat dosarul, asta e justiția din România pe interceptări, nu pe probe pro și contra inculpat că așa scrie la carte.”

Desființarea SIIJ

„SIIJ-ul, în primul rând, s-a dorit a fi un organism independent selectat pe criterii profesionale. De aici am pornit noi din momentul în care am dorit să înființăm SIIJ-ul, să ecplicăm foarte simplu, pe înțelesul fiecăruia, cum se întâmplau până acum lucrurile în anchetarea abuzurilor din justiție, adică unul ierarhic superior era anchetat de unul inferior. Normal că unul inferior nu se apuca să o ancheteze pe doamana Kovesi. CSM-ul care e garantul independenței justiției a spus foarte clar că ei își doresc SIIJ-ul tocmai pentru a nu exista abuzuri din partea magistraților. Cu toate că există un aviz negativ pe desființarea SIIJ-ului, îl vedem pe domnul Stelian Ion care vrea, practic, să subjuge justiția.”

„Din moment ce nu iei în calcul ce îți spune garanul independenței justiției, înseamnă că tu ai alte interese, înseamnă că tu îți dorești să se revină la o anumită perioadă. Comportamentul acesta prin care tu nu ții cont de profesioniști, de cei din domeniul în care activează, de punctul lor de vedere, cu ceea ce îți spun și tu îți urmezi traseul, foaia de parcurs făcută de nu știu cine, poate primește consiliere juridică de la domnul Dumbravă că direcția în care se îndreaptă e spre a ajunge, din nou, în câmpurile tactice și cu echipele mixte. Dacă luăm notificările domnului Predoiu, care nici ele nu erau foarte fericite, cu desființarea SIIJ-ului, ne uităm cu ochiul liber. Nu trebuie să fii jurist. Te uiți foarte clar în ce direcție merg lucrurile.”

SRI știa de Covid din ianuarie 2020

„Eu, în februarie 2020, am fost primul politician care a cerut măsuri de prevenire pentru combaterea Covid-ului. Am cerut convocarea CSAT-ului atunci, am audiat SRI-ul pentru a ne pune la dispoziție informații despre covid. Domnul Viziteu, în momentul în care eu am făcut acest demers, s-a dovedit, din păcate, a fi de mare interes în sensul că s-au întâmplat lucruri și vedem cum au evoluat în acest an.”

„Am spus că este un demers al meu pentru a mă afla în treabă, că e o simplă răceală și nu trebuie să ne facem griji. Pe mine nu mă interesa de jocurile politice, mă interesa de siguranța cetățenilor, dar domnul Viziteu, mai nou, am văzut că vrea să facă referendum pe Covid. Păi nu e o simplă răceală? Nu te afli în treabă și tu acum? Ipocrizia e un mare atribut al multor politicieni.”

Rolul Avocatului Poporului în democrație

„Acest demers nu poate să facă parte decât dintr-o strategie a lor de acaparare a întregii puteri din România. Au mai rămas câteva insituții unde vor să-și pună oamenii controlați de partidele lor pentru a nu avea niciun fel de problemă. Eu vă spun un lucru pentru că am fost coleg cu doamna Weber și nu am fost un susținător al domniei sale din interiorul partidului pentru a ocupa această funcție, dar, cu toate astea, spun că în activitate de Avocat al Poporului a avut acțiuni… Practic și-a respectat atribuțiile prin prisma funcției.”

„Cred că a deranjat foarte tare prin demersurile pe care le-a făcut, și știm activitatea domniei sale mai ales în ultimul an în care a întrebat mult despre drepturile și libertățile cetățenilor dacă sunt încălcate. A avut o acitivate pe care nu pot să nu o apreciez, cu toate că v-am spus mai devreme, eu, personal, nu am considerat că trebuie doamna Weber să fie propusă pentru această funcție dar, cu toatea astea, nu pot să nu apreciez activitatea”.

Limitarea mandatelor directorilor Serviciilor

„Cred că mandatul Directorului Serviciilor de Informații din România ar trebui să fie limitate la maxim două mandate. Nu se întâmplă asta pentru că legiuitorul nu și-a făcut treaba, adică Parlamentul. Trebuie limitate mandatele, tocmai pentru a nu se ajunge la a avea atât de multă putere în România, încât să nu mai țină cont de absolut nimic. Puterea îmbată, puterea corupe, puterea distruge.”