- PSD a reintrodus amendamentul controversat care l-ar îndepărta pe Fritz din funcție
- Dintre deputații prezenți: 184 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 16 abțineri, 68 nu au votat
- George Simion: Pe cine deranjează ca și concubinii să depună declarații de avere?
- Simion: Cei care insistau ca legea să îl includă doar pe Fritz voiau să protejeze pe cineva
- USR: Colaborarea PSD AUR a mers ca unsă pentru a transforma legea într-un instrument de răfuială
- Jaloanele PNRR nu impun existența unor sancțiuni precum încetarea mandatului
- Dominic Fritz: Azi am primit sancțiunea oficială pentru conflictul de interese din 2020
- Legea a fost votată cu o majoritate formată din aleși aparținând partidelor PSD, AUR și SOS
- Toni Neacșu: Sunt 733 de persoane, aleși locali și funcționari publici care urmează să-și piardă funcția
- Toni Neacșu: Amendamentul are o formă nouă dar rămâne neconstituțional
Parlamentul spune că face mai multă integritate. Opoziția spune că face mai multă politică. Deputații au adoptat noua Lege ANI, după ce Senatul a întors proiectul o dată. Legea schimbă modul în care sunt declarate averile și introduce amendamente cel puțin…cotroversate.
De exemplu AUR a introdus un articol în lege dedicat Președintelui Nicușor Dan, care vizează persoane care au relații asemănătoare cu soții.
În ceea ce privește amendamentul PSD, pare că Grindeanu s-a străduit degeaba, prefectul de Timiș a luat deja o decizie cu privire la primarul Timișoarei. Acesta fusese găsit în conflict de interese de către ANI.
Numai că prefectul a decis să-l sancționeze pe Fritz cu 10% din salariu pe o perioadă de 6 luni, dar l-a lăsat să-și păstreze funcția de primar.
Acum, legea ANI merge din nou la Senat, de unde a mai fost întoarsă o dată.
În aparență mai multă transparență, însă în fapt sunt slabe șanse ca actul normativ să treacă de controlul Curții Constituționale.
Riscă parlamentarii 770 de milioane de euro? Toni Neacșu, fost membru CSM, a dezbătut acest subiect într-o intervenție LIVE, la Aleph News.
Este noua versiune a legii în acord cu Constituția?
Toni Neacșu, fost membru CSM: „Bun, haideți să lămurim acest aspect. Sigur că orice lege poate fi atacată la Curtea Constituțională. Doar că ea poate fi atacată pe două motive. Pe de o parte se atacă legea în ansamblu pentru considerente care țin de procedură în general. Iar pe de altă parte se atacă anumite articole care ar fi neconstituționale. În funcție de acest lucru, efectul admiterii unei obiecții din acestea de neconstituționalitate de către Curtea Constituțională e diferit. Adică, dacă se elimină, să spunem, un articol sau două care fi neconstituționale, legea se întoarce în Parlament și în două-trei zile este votată din nou și intră ulterior în vigoare. Altfel spus, scoți doar ce e neconstituțional în acea lege. Iar eu v-am spus, este un interval relativ scurt. Eu sper că până la 31 august să avem legea într-o formă care nu afectează Constituția.
Sigur, dacă se atacă pe considerente care țin de procedură, de modul de adoptare a legii, atunci, și doar atunci, poate fi invalidat integral. Deci, una peste alta, eu nu cred că suntem în această situație.
Cred că cel mai probabil va exista o sesizare punctuală pe anumite articole, probabil pe cele două de care vorbește toată lumea. Astfel încât va exista posibilitatea certă ca legea să intre în vigoare până spre sfârșitul lunii, astfel încât să bifăm și acel jalon, pentru că, până la urmă, să nu uităm, pentru asta facem tot acest efort. Au venit parlamentarii din vacanță ca să bifăm jaloanele respective”.
Amendamentele PSD și AUR respectă principiul egalității în fața legii sau par scrise pentru persoane concrete?
Toni Neacșu, fost membru CSM: „Bun, iarăși o să fac o introducere din aceasta teoretică, și anume, e neconstituțional doar ce declară Curtea Constituțională că e neconstituțional. Putem să spunem că acel articol are anumite elemente care ne-ar indica că e posibil să nu respecte anumite principii constituționale.
Din acest punct de vedere, da, acel amendament promovat de PSD, și despre care s-a spus că ar privi situația lui Dominic Fritz, are elemente vădite de neconstituționalitate, în sensul că, pe scurt, stabilește o sancțiune nouă pentru fapte anterioare intrării în vigoare acestei legi. Pentru că, de fapt, despre asta este vorba. Altfel spus, dacă n-ar exista acel amendament, Dominic Fritz ar rămâne cu sancțiunea actuală, respectiv acea reducere de indemnizație cu 10%, pe când, dacă ar intra în vigoare noua lege, ar trebui să-și piardă mandatul a doua zi, pentru că asta prevede acel amendament.
Rămâne de văzut, dar Curtea Constituțională va stabili că e totuși o aplicare retroactivă a legii, ceea ce este evident că este interzis potrivit Constituției noastre. Există șanse mari să nu treacă în această formă de Curtea Constituțională. Dincolo, lucruri puțin mai simple, mă rog, deși și complicate în același timp. În sensul că, în sine, faptul că institui obligația de depunere a acelei declarații de interese financiare, mă rog, declarații de avere, care se transformă în declarații de interese financiare ulterior, pentru soții, soțiile demnitarilor, nu e o problemă.
Problema este că nu se înțelege exact ce semnifică acea sintagmă „persoane care se află în relații asemănătoare celor dintre soți”.
În materie penală, în Codul penal, să știți că există ceva de felul acesta, dar acolo e definit foarte clar despre ce este vorba. Pe de altă parte, nu poți aplica prin asemănare. Adică, dacă ai o definiție în Codul penal, nu poți prelua și în dreptul civil, cum suntem noi aici, pentru a lămuri ce este acea persoană sau cine este acea persoană care, mă rog, se află în relații asemănătoare celor dintre soți.
Și atunci, da, acesta ar putea fi un element de neconstituționalitate, strict prin faptul că legea nu ar fi predictibilă. Practic nu se știe cui se adresează exact sintagma, cui creează anumite obligații. Poate fi îndreptată, știți, și această redactare, când va ajunge legea la Senat, o pot îndrepta, astfel încât să fie mult mai clară din acest punct de vedere.
Pe de altă parte, nu este interzis în România să introduci obligația de depunere a averii pentru persoane care, eu știu, se află, mă rog, pentru soții demnitarilor, hai să o luăm așa. Asta nu este interzis. Curtea Constituțională, ultima oară, ne-a spus altceva. Și anume că nu poate fi obligată persoana care trebuie să depună declarație, deci demnitarul, să depună declarația pe baza a ceea ce îi recunoaște soțul-soția verbal, pentru că, în situația în care ar minți soțul-soția din diferite motive, ar însemna să răspundă penal demnitarul care depune declarația.
Lucrul ăsta este eliminat sau pericolul ăsta este eliminat în momentul în care stabilești obligația direct pentru persoana respectivă, soțul demnitarului”.
Care sunt șansele să ajungem până în acel punct? Pentru că dacă Senatul trece această lege și Nicușor Dan ar promulga-o, e clar că Dominic Fritz va contesta imediat legea la CCR.
Toni Neacșu, fost membru CSM: „În primul rând, eu cred că vor merge repede procedurile. Sigur că depinde în primul rând de cât de repede se mișcă cei de la Curtea Constituțională. Dar de regulă, în astfel de proceduri, dau termene scurte, chiar dacă acum, teoretic, cel puțin, sunt în vacanță.
Dar dincolo de asta, să știți că noi am numărat zilele până la diferite termene. Dacă vă aduceți aminte, așa s-a întâmplat cu legea aceea privind pensiile magistraților. Ei bine, termenul fusese depășit cu nu știu câte luni, dacă vă aduceți aminte atunci, și totuși nu s-a pus problema să pierdem acei bani, astfel încât exact aceeași situație va fi și acum. Sigur că există acest termen, 31 august, dar până la momentul la care se va face, propriu-zis, evaluarea cererii de plată, ultima probabil, cererea de plată numărul 5, de către Comisia Europeană, practic mai poți lucra la el.
Adică dacă vine ulterior lui 31 august o lege care intră în vigoare și care satisface cerințele din PNRR, cu siguranță nu vom pierde acei bani. Deci există, sigur că da, presiunea termenului, dar e mai mult așa, cum să vă spun eu, să ne facem noi cât mai repede treaba, să spunem.
Nu cred că se riscă cu adevărat banii din PNRR pe chestiunea aceasta. Important e, zic eu, să iasă totuși o lege corectă pentru toată lumea. O lege corectă pentru toată lumea, de principiu, este aceea care respectă Constituția. Adică eu chiar cred că e nevoie să ajungă la Curtea Constituțională, așa încât să avem certitudinea că ulterior, după ce ar intra în vigoare, nu creează mai multe probleme.
Pentru că dacă intră și în vigoare, este neconstituțională și n-a fost verificată inițial de Curtea Constituțională, sigur că se va putea invoca în instanță și mai multe pagube ar face”.
Este orgoliul politic mai presus de atingerea unor jaloane din PNRR?
Toni Neacșu, fost membru CSM: „Evident că se plătesc polițe. Este evident că își dau tot felul de șmecherii din acestea politice unii altora. Mă rog, într-un fel e și normal să se întâmple așa ceva în Parlament, pentru că e un alt organism politic. Important e, repet, că există totuși aceste filtre instituționale care sunt, pe de o parte, Curtea Constituțională, în primul rând, chiar ulterior, sigur că da, și instanțele, care vor trebui să aplice toate aceste legi așa cum sunt ele modificate”.
Această nouă lege a integrității întărește ce înseamnă integritatea și transparența declarațiilor de avere – sau din contră?
Toni Neacșu, fost membru CSM: „Bun, întărește în mod clar regimul răspunderii pentru ceea ce înseamnă conflicte de integritate. De ce spun asta? Pe un considerent foarte simplu. Până acum exista o diferență de gravitate între stările de incompatibilitate și conflictele de interese. Conflictele de interese erau considerate mai puțin grave, să spunem așa, și duceau la pierderea mandatului sau eliberarea din funcție, pentru că vorbim și de funcționari publici, să știți, doar în situații extreme, să spunem. De regulă se sancționa cu o sancțiune din aceasta strict disciplinară, reducerea salariului sau ceva de felul acesta.
Ei bine, prin lege se generalizează o singură sancțiune atât pentru incompatibilități, cât și pentru conflicte de interese, indiferent cât de grave sunt faptele în sine, luate în concret. Iar această sancțiune este eliminarea din funcția respectivă imediată. Deci fie pierderea mandatului de primar, fie, dacă ești funcționar public, îți pierzi funcția, îți pierzi serviciul, sau ce se mai aplică. Cu mult mai multe persoane decât aleși, în general, li se aplică aceste prevederi. Deci din acest punct de vedere vom avea, dacă intră în vigoare așa, o legislație extrem, extrem de aspră.
În ce privește chestiunea cealaltă cu transparența, să spunem, declarațiilor de avere, sigur, aici cred că s-a făcut tot ce s-a putut având în vedere ultimele decizii ale Curții Constituționale. Adică s-a realizat un compromis, practic. Dacă înainte declarațiile de avere erau integral publice, în momentul de față vor fi publice doar parțial, în măsura în care Curtea Constituțională le lasă să fie.
Deci acolo spunem că avem o scădere a standardului, dar raportat la legislația anterioară intervenției Curții Constituționale. Pentru că acum, de exemplu, pe ce avem acum, nu își mai publică nimeni, așa cum știm, niciun fel de declarație. Deci, din punctul ăsta de vedere, legea este bună. Cred că întărește foarte mult Agenția Națională de Integritate. De altfel, nu degeaba, ei sunt foarte de acord cu aceste legi. Pe de altă parte, eu personal, ce să vă zic, m-aș gândi dacă nu cumva e bine să existe mai multă ponderare, să spunem, în sancțiunile pe care le aplicăm sau le stabilim prin lege. Pentru că, până la urmă, și faptele au grade diferite de gravitate, să spunem așa. Adică, una e să simți conflict de interese și altceva e acea stare de incompatibilitate care îți aduce ceva grav. Legiuitorul român vrea să le niveleze”.
