• Şicanarea, epuizarea fizică sau stresul de la locul de muncă pot aduce amenzi uriaşe pentru hărţuitor.
  • Acestea intră sub incidenţa hărţuirii morale de la serviciu.
  • Amenzile sunt cuprinse între 10.000 şi 15.000 lei.
  • Românii nu au o cultură a raportării neregulilor de la serviciu.
  • „Pe principiul Capul plecat, sabia nu-l taie, victima preferă să acumuleze decât să reacţioneze”, spune psihologul Keren Rosner.

Şicanarea sau stresul de la locul de muncă reprezintă hărţuire morală şi pot aduce amenzi uriaşe.

Legea care interzice hărţuirea la locul de muncă, promulgată de Klaus Iohannis, spune că stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărtuirii morale.

Amenzile sunt mari, însă până acolo, angajatul chinuit la serviciu trebuie mai întâi să raporteze prin ce trece.

Recomandări

CIOLACU: AVEM COALIȚIE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT
UNDE TE DISTREZI ÎN PARIS
SUSPECTUL E ARESTAT
LARA NU VREA LA SENAT

Ştii şi tu că la noi în ţară nu avem o conduită în această privinţă, mai ales pentru că nici măcar nu suntem încurajaţi să taxăm comportamentele inadecvate de la serviciu.

Amenzile pentru hărţuire variază între 10.000 şi 15.000 lei

„Hărţuirea a intrat recent în vocabularul şi în atenţia angajaţilor şi încă le este greu să o identifice şi să o diferenţieze ca abuz.

Pentru a reclama o situaţie de şicanare recurentă, angajatul ar trebui să fie sigur pe sine şi să fie convins că acest gest nu îi va aduce repercusiuni mai grave decât hărţuirea”, spune Keren Rosner, psiholog.

„Victima preferă să acumuleze frustrare și umilință decât să reacționeze”

„Îi este frică de consecinţele pe care le-ar atrage: sancţiuni, blamă în faţa colegilor, respingere, sarcini suplimentare, resentimente şi chiar concedierea.

Pe principiul capul plecat, sabia nu-l taie, preferă să acumuleze el, victima, furie, anxietate, nemulţumire, frustrare, umilinţă decât să reacţioneze”, explică psihologul Keren Rosner.