- Ministerul Muncii pune oficial în dezbatere publică proiectul legii care interzile cumulul pensiei
- Neacșu afirmă că proiectul este făcut „cu dedicație” pentru Lucian Pahonțu
- Toni Neacșu: Funcțiile alese și cele numite de Parlament sunt scutite de posibilitatea de cumul
- Toni Neacșu: Șeful SMFA și directorii din serviciile de informații beneficiază de această lege
- Toni Neacșu acuză CSM că a încălcat legea acceptând să avizeze proiectul înainte de dezbatere
Aseară Ministerul Muncii a pus oficial în dezbatere publică proiectul Legii care, printre altele, interzice cumulul pensiei cu salariul la stat. Toni Neacșu spune că legea anticumul este o ipocrizie: lovește profesorii, medicii și pensionarii obișnuiți, dar îi protejează exact pe șefii serviciilor și pe numirile politice. Neacșu afirmă că proiectul este făcut „cu dedicație” pentru Lucian Pahonțu și alți apropiați ai puterii, în timp ce Guvernul pretinde moralizare publică.
Toni Neacșu spune că interdicția se aplică inclusiv celor cu pensii contributive, dar nu și celor numiți de Președinte sau Parlament.
Cine anume beneficiază concret de excepțiile introduse de Guvern?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Bun, în primul rând că proiectul acesta de legi a tot fost pus într-un fel sau altul în dezbatere, respectiv a fost lăsat să plece de pe la Guvern de undeva de prin august. A tot suferit modificări, până când, într-adevăr, văd că s-a luat o decizie. În momentul de față este pus oficial în dezbatere publică până la începutul săptămânii viitoare, probabil că urmând după aceea să intre pe ultima sută de metri.
Lucrurile sunt foarte clare, se creează un regim extraordinar de privilegiat, pur și simplu legea aceasta nu se aplică tuturor persoanelor aflate în acea situație, și mai ales lucrul absolut flagrant, spun eu, anumite prevederi de acolo sunt create pur și simplu pentru două sau trei persoane. Iar aici exemplul cel mai lămuritor este această excludere a persoanelor numite în funcție de către Președintele României, ca urmare a unei hotărâri a CSAT, în condițiile în care în această situație nu se găsesc practic decât 4-5 persoane cu putință în România. Adică e vorba de directorii Serviciilor de Informații, respectiv de șeful statului major al Armatei Române. Deci aceasta este în mod evident o reglementare cu o adresă, cu o direcție pentru directorii din Serviciile de Informații care cumulează în momentul de față pensia cu salariu. În această situație, bănuiesc că știe toată lumea, se află o singură persoană, și-anume domnul Pahonțu de la SPP“.
De ce credeți că serviciile au avizat proiectul doar după ce au fost introduse scutirile pentru propriile funcții?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Din punctul meu de vedere, serviciile n-aveau ce să caute în lista avizatorilor acestui proiect de act normativ. Nu are absolut nicio legătură, până la urmă inițiatorul este Ministerul Muncii. În situații reglementate de acest proiect, se află foarte multe categorii profesionale. Deci chiar nu știu ce căutau acolo serviciile de informații, și aici vorbesc de Serviciul Român de Informații, de SIE și de celelalte, SPP și așa mai departe – decât eventual să-și garanteze, prin introducerea acelei prevederi la care am făcut referire, propriile posturi. Pentru că exact așa s-a întâmplat. Într-o variantă de acum o săptămână, de exemplu, în acest proiect de lege, nu exista acea scutire pentru directorul SPP. Iată că de aseară, de când s-a pus în dezbatere ultima formă, există această scutire și pentru directorul SPP.
Sigur, în lege trebuie să ne înțelegem că sunt mult mai multe scutiri, pentru că până la urmă, dacă stăm și tragem linie, vedem că, de fapt, se aplică pensionarilor care provin din pensiile de serviciu, în general, care, pur și simplu, nu vor mai putea cumula dacă se află pe un post la stat, obținut în orice condiție, adică, inclusiv prin concurs – vor trebui să opteze, fie să plece, fie să rămână și să le micșoreze pensia cu 85%, în timp ce avem categorii întregi, în general, de persoane numite pe criterii politice, cărora nu li se aplică pur și simplu această lege. Și aici aș putea să dau câteva exemple, pentru că e foarte important.
Sigur, e vorba, în primul rând, de funcțiile alese, unde poate am putea înțelege de ce nu e normal să-i pui să aleagă, pentru că nu poți să întrerupi un mandat ales în niciun fel. E vorba de primari, parlamentari și așa mai departe. Dar, pe lângă aceștia, avem absolut toate funcțiile numite de Parlamentul României. Or, noi știm foarte bine, numirile de către Parlamentul României se fac pe criterii exclusiv politice, iar acolo chiar nu văd de ce trebuiau ca acele persoane să fie scutite de posibilitatea aceasta de cumul.
Până la urmă, nu aveau decât să nu facă numiri de persoane care cumulează, dacă, într-adevăr, asta ar fi o problemă de echitate pe care ei vor, în realitate, s-o și rezolve”.
În ce mod lovește proiectul în profesorii, medicii și pensionarii cu pensii contributive, deși Guvernul susține că țintește doar pensiile speciale?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Bun, aici va trebui să fac eu o revenire, pentru că, într-adevăr, în ultima formă, se restrânge interdicția aceasta a cumului doar pentru cei care provin din sistemele de pensii speciale – să le spunem pensii de serviciu, așa cum sunt numite ele legal. Adică e vorba de foști militari, ei sunt majoritatea, mă rog, beneficiari de pensii militare, adică foști polițiști, jandarmi și așa mai departe, care, ulterior, după pensionare, s-au angajat, cea mai mare parte, prin concurs, între noi fie vorba, în diferite sisteme.
Nu e exclus nici sistemul de educație, de exemplu, adică dacă predau cu ora, sau suplinesc, eu știu în ce școală, aceștia nu vor mai putea să facă acest lucru, pentru simplu considerent că provin din sistemele de pensii speciale.
Reglementarea în sine mi-e greu să cred că va putea să treacă de Curtea Constituțională, dacă se va ajunge acolo, pentru că este evident pentru toată lumea că se creează un regim inechitabil, pur și simplu, pentru persoane aflate în aceea situație. Adică pentru pensionari, dacă tu creezi regimuri diferite, nu este în regulă, nu se poate, și de asemenea, Curtea Constituțională a stabilit, în foarte multe decizii, că poți interzice cumulul pensie-salariu, dar doar în condițiile în care o faci pentru toată lumea, în mod egal – și nu doar pentru anumite categorii profesionale, pe care pare mai degrabă că te răzbuni într-un fel sau altul”.
Spuneți că legea este cu dedicație pentru Lucian Pahonțu. Ce înseamnă, juridic, această excepție făcută prin CSAT?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Juridic înseamnă, în primul rând, că n-ar putea să treacă vreodată de Curtea Constituțională. Nu se pot da legi pentru o singură persoană, sau două, sau trei. V-am spus, teoretic, posibile sunt patru, de fapt. Pentru că doar patru persoane se află în situația aceasta în care pot fi numite de Președinte, în funcție, ca urmare a unei hotărâri CSAT.
Pe de altă parte, înțeleg că însăși legea se aplică unui număr limitat de persoane. E vorba de vreo 15.000 de persoane, dacă am înțeles-o bine de la domnul Premier, care sunt vizate – e vorba de toți acești foști angajați în sistemele publice care dau pensii militare și alte pensii de serviciu, să spunem așa. Iarăși, se aplică unei categorii foarte, foarte limitate. Nu știu dacă va rămâne în acea formă, pentru că nu este normal. O lege se dă pentru cât mai mulți oameni, se dă în general. Să se aplice în mod egal pentru toată lumea”.
CSM a anunțat că poate aviza proiectul înaintea finalizării dezbaterii publice. Ce consecințe juridice produce acest lucru asupra întregii legi?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „În privința pensiilor magistraților, CSM a declanșat deocamdată, să spunem, procedura de avizare. Și există, într-adevăr, premisele să se dea un aviz săptămâna viitoare. Ei au joi, pe 27, au o ședință, și bănuiesc că atunci se va emite acel aviz.
Nu înseamnă mare lucru, pentru că, practic, din acel moment, doar se poate angaja răspunderea Guvernului în Parlament. Adică începe o procedură destul de complicată și lungă, care va sfârși la Curtea Constituțională.
Vom depăși cu mult, probabil, jumătatea lunii decembrie, până când acea lege, într-o formă sau alta, va intra în vigoare.
Aici, pe legea pe care noi am început să vorbim, asta cu interzicerea cumulului, din ce am văzut eu, încă nu s-a solicitat avizul Constituției Magistraturii, deși probabil că ar trebui, pentru că printre pensiile de serviciu care sunt exceptate de la acest cumul, este evident că vorbim și de pensiile magistraților.
Chiar dacă numeric, sunt, totuși, puțini magistrați care, ulterior pensionării, s-au angajat pe bază de concurs tot la stat și lucrează acolo. Dar avem o situație la fel de aberantă – și anume, după ce unii ies într-adevăr din sistemul judecătoresc, sunt numiți apoi în diferite funcții politice, iar acele funcții, culmea, sunt exceptate, adică vor putea să fie numiți în continuare, ceea ce, cu siguranță, se va întâmpla dacă acest proiect va trece în această modalitate”.
