- Ambele decizii îl dezavantajează pe fostul premier, aflat în conflict cu o parte a partidului
- La ICCJ un intervenient s-a plâns de o amendă primită de soție
- Recursul de la ICCJ amânat azi este ultima șansă pentru Ilie Bolojan
- Instanța va decide în privința a miliarde de lei, drepturi câștigate de magistrați
- Din suma datorată 1,2 miliarde de lei reprezintă doar dobânzile și penalitățile
Instanțele nu-i dau câștig de cauză lui Ilie Bolojan. În două decizii emise la mai puțin de 24 de ore distanță, liderul PNL este constrâns să reintegreze în structura partidului mebrii excluși și să aștepte decizia Instanței Supreme în privința plății salariilor magistraților.
Tribunalul București a anulat atât excluderile cât și noul statut al partidului. În privința celuilalt proces, ICCJ a amânat pronunțarea privind acordarea drepturilor salariale ale magistraților stabilite tot de instanțele din București. Termenul acordat este 23 Iulie.
Despre acest subiect a discutat Toni Neacșu, fost judecător CSM, într-o intervenție LIVE la Aleph News.
Are Guvernul României șanse de câștig împotriva unui adversar care este și parte și instanță?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Cred ca punem problema foarte, foarte greșit din start. În primul rând, hai să ne rămurim care este obiectul acestui dosar și o să spun cât se poate pe scurt. Este vorba de drepturi salariale câștigate anterior, tot în instanțele noastre, bineînțeles, dar din 2018. Deci e vorba de hotărâri judecătorești care trebuiau plătite, trebuiau executate încă din anul 2018. Începând cu acel an, aproape în fiecare exercițiu bugetar, deci cam în fiecare an, se datea câte o lege prin care erau eșalonate la plată sumele cuvenite pentru aceste procese.
Lucrul ăsta s-a întâmplat nu numai cu magistrații, cu judecătorii. S-a întâmplat practic cu tot personalul bugetar din România, pentru că, vă rog să mă credeți că cam tot a câștigat drepturi salariale în justiție pe un considerent foarte simplu să știți și anume că politicienii în România în momentul în care candidează în alegeri, promit și votează legi, pe care după ce câștiga alegerile, nu le mai aplică.
Și în general asta se întâmplă cu legile de salarizare sau alte drepturi cuvenite, în cazul de față bugetarilor, deci e vorba de drepturi salariale restante din 2018, care tot potrivit legilor din țara asta, trebuie plătite eșalonat cum v-am spus inclusiv în anul 2026. Practic n-au cerut altceva cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar nu în calitate de instanță ci în calitate de ordonator principal de credite.
ÎCCJ pe lângă faptul că este și principala instanță de judecată a țării, mai reprezintă și altceva și anume este o autoritate publică fundamentală a statului român prevăzută în Constituție, care are această calitate de ordonator principal de credite, altfel spus este cel care plătește să spunem întreg personalul din sistemul judiciar.
Anul acesta nu li s-au alocat aceste sume de bani prin bugetul care s-a aprobat, scoțându-se, de fapt, din bugetul inițial și trecându-se în altă parte mă rog, la niște chestiuni sociale, să spunem așa, undeva în aprilie sau martie nu mai țin minte când s-a votat bugetul, practic asta a cerut ÎCCJ în momentul de față și anume să se constate că potrivit legilor în vigoare ale statului român există obligații de plată pentru niște sume provenind din hotărâri judecătorești, respectiv salarii restante eșalonate pentru 2026, atâta tot.
Sigur că nu are în altă parte unde să se judece decât în fața instanțelor din România, adică este puțin absurd să ne gândim că se poate judeca în Bulgaria, Grecia sau eu știu la Curtea Constituțională sau oriunde, sigur că trebuie să se judece în instanță, dar n-aș vrea să punem semnul egal repet într-un complet de judecată fie el și de la Înalta Curte de Casație și Justiție și conducerea acelei instanțe, ÎCCJ, cei care au acționat în judecată în calitatea lor de ordonator principal de credite.”
Își va asuma Bolojan responsabilitatea pentru penalitățile pe care le va primi?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Bine, cred că de fapt aici este miza, știți, pentru că Înalta Curte, chiar dacă ar câștiga acest dosar, nu înseamnă că a doua zi guvernul trebuie să-i dea bani. Asta e o prostie, nu este așa. Practic se creează, confirmă obligația guvernului de a plăti, la un moment dat obligația statului român, că el a fost obligat de a plăti aceste sume de bani, dar, în același timp, apar niște penalități de întârziere pentru institutiile vinovate.
Respectiv, din cauza cui nu sunt plătite aceste sume de bani la timp? Cred că v-am spus, cred că aceasta este miza pe care și-o asumă domnul premier Bolojan, pentru că, până la urmă, domnia sa este principalul vinovat pentru toată această situație.
De altfel Guvernul României din punctul meu de vedere nu e vinovat numai pentru anul 2026. Și în 2025 s-au întâmplat același lucru, n-au fost plătite foarte multe titluri executorii și acum aș vrea să fiu bine înțeles, când vorbesc despre titluri executorii, eu nu mă refer exclusiv la sumele cuvenite magistraților. Acelea într-adevăr sunt într-un cuantum care pare mare, pare exagerat, dar ele reprezintă din punct de vedere strict numeric doar o mică parte din totalul hotărârilol judecătorești câștigate de bugetarii din România și care nu sunt plătite de ani și ani de zile în România tocmai datorită abuzurilor Guvernului.
Asta în ce privește sumele cuvenite magistraților, dar sumele cuvenite celuilat personal bugetar să știți că sunt cel puțin la același nivel dacă nu cumva și mai mari. E adevărat că nu s-a făcut atâta tam-tam.”
Va putea PNL ieși victorios în conflictul cu proprii membrii?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Decizia asta de ieri are două efecte. Pe de-o parte, pe plan juridic, unde putem discuta despre ele care sunt, în mare parte sunt cunoscute, în momentul de față, am revenit la situația anterioară acestui congres care a avut loc în PNL. Asta e principalul efect juridic. Dar, în același timp, sigur că are ceva consecințe și pe plan politic.
Pentru că, în momentul de față, Premierul Ilie Bolojan este obligat să ia decizii în interiorul Partidului Național Liberal alături de persoanele pe care, până ieri, le voia plecate din partid. Pentru că, în momentul în care, ca urmare a acestei suspendări a congresului, să spunem așa, a deciziilor luate la congres, practic s-a revenit la conducerile anterioare.
Îl avem din nou pe domnul Veștea, pe, mă rog, toți vicepreședintii, domnul Predoiu sau care mai erau în forule lor de conducere și este evident că în momentul de față, dacă vor să rămână în legalitate, în momentul în care vor lua decizii în interiorul PNL, vor trebui să le ia în forurile statutare de conducere din care obligatoriu trebuie să facă parte cei douăzeci sau câți sunt ei care până ieri iî numeam cu toții puciști sau sunt în continuare puciști, mă rog, cum își zic ei acolo.
Deci cred că e o dublă problemă pe care o are domnul Ilie Bolojan în momentul de față, din punct de vedere juridic, lucrurile cred eu că sunt destul de simple, în sensul că la un moment dat nu are decât să țină un congres al partidului corect, statutar, legal de data aceasta, adică fără să încalce termenele prevăzute în statut fără să încalce princiipile privind transparența, toate acestea care au dus în cele din urmă la caracterul acesta cel puțin aparent în momentul de față nelegal al congresului, dar poate face din nou și să ia exact aceleași decizii, doar că lucrul acesta nu se poate face peste noapte și va trebui să conviețuiască cu persoanele care cu siguranță l-ar vrea în continuare plecat din PNL.
De exemplu luni, înteleg că vom avea consultări informale la Cotroceni, mai înțeleg că președintele e pregătit să pună pe masă două propuneri de premier, unul tehnocrat sau ceva de felul acesta, oricum are două propuneri personale dacă înțeleg eu bine.
Evident că de acolo liderii partidelor vor trebui să se întoarcă de acolo cu propunerile în partidele fiecăruia și să decidă în forurile de conducere ce fac. Sprijină sau nu sprijină această propunere. Acolo o să vedem pe doamna Alina Gorghiu de exemplu, alături de domnul Bolojan luând cuvântul și fiecare având un vot”.
Instanța nu a intervenit în treburile interne ale unui partid; se leagă strict de cum a fost organizat acest Congres, nu?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Absolut. Să înțelegem tot ce se întâmplă în țară asta în mod normal trebuie să se supune legilor acestui stat. Și dacă ai o asociație, nu știu, de proprietari. În asociația aia de proprietari nu se pot lua decizii abuzivă, arbitrare. Trebuie să respectate niște reguli.
Regulile astea sunt, pe de-o parte, într-adevăr, legile statului român, respectiv legea partidelor politice și, mult mai important și specific în cazul partidelor, statutul după care ele funcționează. Aceea este legea lor, legea partidelor, respectiv a membrilor de partid, care fac parte din asociația asta, pe care noi o numim partid.
Cât timp încalci aceste reguli din statut, este evident că justiția trebuie să intervină, este obligată, pur și simplu, pentru că justiția este singura care poate garanta în România existența legalității în toate aspectele, cu atât mai mult cu cât, mă rog, activitatea partidelor politice este una esențială pentru funcționarea statului român ca stat democratic și stat de drept.
Deci cu atât mai mult trebuie să intervi pe aceste aspecte orecum formale, ca să înțeleagă lumea. Justiția nu stă să verifice de ce au votat ei acolo, sau de ce au votat, sau în ce cvorum au votat, mă rog, cu ce majorități au votat, nu interesează asta. Interesează, a existat vorumul prevăzut în statut, a existat intervalul de timp din momentul convocării Congresului până în momentul în care s-a ținut Congresul prevăzut în statutul respectiv, în sensul acesta, că se poate de simplu”.
