Urgență mare în Justiție în așteptarea motivării CCR pe condamnări. USR PLUS, PNL și UDMR au depus ieri un proiect de lege în Senat și au cerut avize de la 4 instituții în 24 de ore

Motivare CCR: Alegerile pot fi amânate cu trei luni, până în martie, dacă Parlamentul decide printr-o lege ordinară sau organică acest lucru Sursa: Profimedia
  • Liderii coaliției au depus 11 modificări de urgență ale Codului de Procedură Penală, nu numai pe motivarea condamnărilor, ci inclusiv pe verificarea măsurilor preventive în cursul judecății
  • Președintele CSM, Bogdan Mateescu, avea deja pregătit un răspuns pentru coaliție prin care dorește, în ciuda deciziei CCR, prelungirea termenelor din proiectul de lege, cerând 60 de zile, în loc de 30 de zile, pentru deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii judecătorești, și 120 de zile, în loc de 90 de zile, pentru pronunțarea hotărârii redactate
  • Reprezentanții CSM trebuie să se pronunțe până astăzi, la ora 11.00, pe proiectul depus ieri de liderii coaliției, în așteptarea publicării motivării CCR pe condamnări
  • Florin Iordache (PSD), președintele Consiliului Legislativ, a dat aviz pozitiv pe loc președintelui Senatului, Anca Dragu (USR PLUS)
  • Senatul a cerut ieri ca Secretariatul General al Guvernului și Consiliul Economic și Social să transmită punctele de vedere pe proiect tot în termen de 24 de ore
  • Peste 5 zile, are termen să se pronunțe pe proiectul de lege și comisia juridică a Senatului

În așteptarea emiterii și publicării în Monitorul Oficial a motivării Curții Constituționale pe condamnările din România, liderii coaliției de guvernământ – Anca Dragu, președinte al Senatului, din partea USR – Plus, Alina Gorghiu, senator PNL, Iulia Scântei, senator PNL, Ioan Cupșa, deputat PNL și Turos Lorand, senator UDMR – au depus ieri în Senat un proiect de lege privind modificarea Legii 135/2010 privind Codul de Procedură Penală, astfel încât să contracareze efectele deciziei CCR.

Raspuns Senat by Mediafax.ro

Pentru proiectul liderilor coaliției a fost cerută dezbatere și adoptare în regim de urgență iar acesta prevede modificări ale Codului de Procedură Penală inclusiv pe verificarea măsurilor preventive în cursul judecății, astfel:

Forma propusă:

Art 208. Verificarea măsurilor preventive în cursul judecății.

„La articolul 208, alineatele (4) si (5) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„(4) În tot cursul judecatii, pana la pronuntarea hotararii, instanta, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, daca subzistă temeiurile care au determinat mentinerea masurii arestarii preventive si a masurii arestului la domiciliu dispuse fata de inculpat sau daca au aparut temeiuri noi, care sa justifice mentinerea acestor masuri. Dispozitiile art. 207 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzator.

(5) În tot cursul judecarii, pana la pronuntarea hotararii, instanta verifica, prin încheiere, din oficiu, periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, daca subzista temeiurile care au determinat luarea masurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cautiune sau daca au aparut temeiuri noi, care sa justifice mentinerea acestei masuri. Dispozitiile art. 207 alin. (3)-(5) se aplica în mod corespunzator.”

Forma actuală:

Art 208. Verificarea măsurilor preventive în cursul judecății.

(4) În tot cursul judecății, instanța, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii arestării preventive și a măsurii arestului la domiciliu dispuse față de inculpat.

(5) In tot cursul judecatii, instanta verifica prin incheiere, din oficiu, periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, daca subzista temeiurile care au determinat luarea masurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cautiune sau daca au aparut temeiuri noi, care sa justifice mentinerea acestei masuri. Dispozitiile art. 207 alin. (3)-(5) se aplica in mod corespunzator.

Forma propusă:

Art.362. Măsurile preventive în cursul judecății.

La articolul 362, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

(1) În tot cursul judecatii, pana la pronuntarea hotararii, instanta se pronunta, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, inlocuirea, revocarea sau incetarea de drept a masurilor preventive.

(2) In cauzele in care fata de inculpat s-a dispus o masura preventiva, instanta este datoare sa verifice, in tot cursul judecatii, pana la pronuntarea hotararii, in sedinta publica, legalitatea si temeinicia masurii preventive, procedand potrivit dispozitiilor art. 208.”

Forma actuală:

Art.362. Măsurile preventive în cursul judecății.

(1) Instanţa se pronunţă, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a măsurilor preventive.

(2) În cauzele în care faţă de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanţa este datoare să verifice, în cursul judecăţii, în şedinţă publică, legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispoziţiilor art. 208.

Proiectul depus de reprezentații coaliției guvernamentale prevede și modificări în ceea ce privește soluționarea cauzelor, în așteptarea motivării CCR.

Forma propusă:

Articolul 391 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 391. Soluționarea cauzei.

(1) Deliberarea, redactarea si pronuntarea hotararii se fac într-un termen de maximum 30 de zile de la inchiderea dezbaterilor.

(2) La inchiderea dezbaterilor, presedintele completului informeaza partile si persoana vatamata prezente asupra datei si modalitatii de pronuntare a hotararii.

(3) In cazuri temeinic justificate, deliberarea, redactarea si pronuntarea hotararii nu pot avea loc în termenul prevazut la alin. (1), instanta poate amana succesiv pronuntarea, fiecare amanare neputand depasi 30 de zile. In toate cazurile, deliberarea, redactarea si pronuntarea hotararii nu pot avea loc mai tarziu de 90 de zile de la închiderea dezbaterilor.

Forma actuală:

Art. 391

Soluţionarea cauzei

(1) Deliberarea şi pronunţarea hotărârii se fac în ziua în care au avut loc dezbaterile sau la o dată ulterioară, dar nu mai târziu de 15 zile de la închiderea dezbaterilor.

(2) În situaţii excepţionale, când, raportat la complexitatea cauzei, deliberarea şi pronunţarea nu pot avea loc în termenul prevăzut la alin. (1), instanţa poate amâna pronunţarea o singură dată pentru cel mult 15 zile.

(3) Preşedintele completului informează părţile prezente asupra datei la care se va pronunţa hotărârea.

Forma propusă:

„Art. 406. Redactarea si semnarea hotararii

(1) Hotararea trebuie sa fie redactata la momentul pronuntarii in cazurile in care se pronunta una dintre solutiile prevazute la art. 396 si 397.

(2) Hotararea prevazuta la alin. (1) se redacteaza de membrii completului de judecata care au participat la soluțonarea cauzei si se semneaza de toti membrii completului si de grefier. În caz de impiedicare a grefierului, hotararea se semneaza de grefierul-sef, facandu-se mentiune pe hotarare despre cauza care a determinat impiedicarea.

(3) În cazurile în care rezultatul deliberarii se consemneaza într-o minuta, hotararea se redacteaza de presedinte sau de catre alt membru al completului de judecata desemnat de presedinte în termen de cel mult 30 de zile de la pronuntarea minutei si se semneaza de toti membrii completului de judecata si de grefier. Dispozitivul hotararii trebuie sa fie conform cu minuta.

(4) În cazurile prevazute la alin. (3), daca vreunul dintre membrii completului de judecata este împiedicat sa semneze, hotararea se semneaza în locul acestuia de presedintele completului. Daca si presedintele completului este împiedicat a semna, hotararea se semneaza de presedintele instantei. Cand împiedicarea îl priveste pe grefier, hotararea se semneaza de grefierul-sef. În toate cazurile se face mentiune pe hotarare despre cauza care a determinat împiedicarea.

(5) Hotararea se redacteaza în doua exemplare originale, dintre care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se depune, spre conservare, la dosarul de hotarari al instantei.

Forma actuală:

Art. 406. Redactarea şi semnarea hotărârii

(1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunţare.

(2) Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluţionarea cauzei, în cel mult 30 de zile de la pronunţare, şi se semnează de toţi membrii completului şi de grefier.

(3) Dispozitivul hotărârii trebuie să fie conform cu minuta.

(4) În caz de împiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna, hotărârea se semnează în locul acestuia de preşedintele completului. Dacă şi preşedintele completului este împiedicat a semna, hotărârea se semnează de preşedintele instanţei. Când împiedicarea îl priveşte pe grefier, hotărârea se semnează de grefierul-şef. În toate cazurile se face menţiune pe hotărâre despre cauza care a determinat împiedicarea.

Liderii coaliției au mai propus și modificarea articolului 400, alin 1 și 2 din CPP, ale art. 405 din CPP care se referă la pronunțarea hotărârii, ale art. 407 care se referă la comunicarea hotărârii, ale art. 410 care se referă la termenul de declarare a apelului, ale art. 421 care se referă la soluțiile la judecata de apel, ale art. 484 care se referă la acordul de recunoaștere a vinovăției, ale art. 514 privind procedura în cauzele cu minori, ale art. 515, ale art.557 privind punerea în executare a hotărârilor, ale art. 568 privind înlocuirea sau încetarea obligării la tratament medical, ale art. 571 privind menținerea, înlocuirea și încetarea măsurii internării medicale, ale art. 576 privind măsurile și obligațiile impuse de instanță, ale art. 579 privind restituirea lucrurilor și valorificarea celor ridicate și ale art. 580 privind înscrisurile declarate false.

De asemenea, inițiatorii proiectului de lege depus în Senat propun următoarele:

„(1) Hotararile judecatoresti in materie penala pronuntate anterior intrarii in vigoare a prezentei legi se redacteaza in termenele prevazute de legea in vigoare la data pronuntarii lor.

(2) Hotararile judecatoresti in materie penala pronuntate anterior intrarii in vigoare a prezentei legi raman supuse dispozitiilor referitoare la termenele de declarare a cailor de atac, precum si celor privind datele de la care acestea incep sa curga, in vigoare la data pronuntarii lor.”

Reprezentanții coaliției au depus ieri proiectul de lege în Senat, iar Senatul a cerut tot ieri un punct de vedere de la CSM. Președintele CSM, Bogdan Mateescu avea deja un punct de vedere pregătit din partea Direcției CSM de legislație, documentare și contencios pentru a fi trimis Senatului și a cerut CSM să facă observații și propuneri până astăzi, la ora 11.00.

În punctul de vedere pregătit pe proiectul de legea, președintele CSM, Bogdan Mateescu, propune că este „adecvat un termen inițial de 60 de zile în care să aibă loc deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii, precum și un termen maxim de 120 de zile pentru pronunțarea hotărârii redactate”, prelungind astfel termenele inițiale ale proiectului de lege care erau de 30 de zile și respectiv 90 de zile.

De asemenea, președintele CSM are și alte observații pe marginea proiectului de lege depus.

Tot ieri, odată cu depunerea proiectului, Senatul a cerut și aviz de la Consiliul Legislativ pe modificările aduse Codului de Procedură Penală și a primit în aceeași după amiază, aviz pozitiv cu observații și propuneri de la Consiliul Legislativ, semnat de președintele Consiliului Legislativ, Florin Iordache.

De asemenea, Senatul a cerut ieri ca Secretariatul General al Guvernului și Consiliul Economic și Social să transmită punctele de vedere pe proiect tot în termen de 24 de ore.

În cazul acestui proiect de lege, Senatul este prima cameră sesizată, Camera Deputaților fiind forul decizional.

Curtea Constituțională a decis pe 7 aprilie 2021 că în România „este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și în drept, la data pronunțării”.

Curtea a reținut că redactarea hotărârii judecătorești penale (motivarea în fapt și în drept) ulterior pronunțării minutei (soluției) dispuse în cauză lipsește persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanță și dreptului la un proces echitabil. Totodată, Curtea a constatat că punerea în executare a unei hotărâri judecătorești penale definitive, anterior motivării în fapt și în drept a acesteia, este contrară dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la libertatea individuală și siguranța persoanei și celor care consacră demnitatea umană și dreptatea, ca valori supreme ale statului de drept.

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie.