Similitudini între virusul SARS-CoV-2 şi virusul poliomielitei. Medic: „A existat acelaşi scenariu”

  • Vaccinul împotriva poliomielitei a funcţionat, iar boala a fost eradicată în Europa din 2002.
  • Astăzi, medicii compară vaccinarea în masă anti-poliomielitei cu necesitatea realizării aceluiaşi proces în ceea ce priveşte coronavirusul.

Nouă din zece pacienţi internaţi cu COVID-19 sunt nevaccinaţi, a spus, sâmbătă, la Maratonul Informării, prof. dr. Florin Mihălţan, de la Institutul Marius Nasta, din Capitală.

„Nouă din zece internaţi în acuţi sunt nevaccinaţi. Al zecelea este, de obicei, în grupă de risc majoră, un om peste 65 de ani, cu o multitudine de comorbidităţi. (…) Cei vaccinaţi sunt protejaţi, cei nevaccinaţi sunt primii candidaţi, sunt extraşi dintr-o mulţime şi suferă o multitudine de consecinţe ale virusului dramatice”, a spus prof. dr. Mihălţan.

Medicul de la Institutul Marius Nasta face o comparaţie cu virusul poliomielitei, pentru că există similitudini din punct de vedere pulmonar, ba chiar a existat acelaşi scenariu ca şi în cazul SARS-CoV-2: a dat deficienţe respiratorii, oamenii ajungeau pe ventilatoare şi virusul lăsa şi nişte sechele post-boală, la fel cum o face în zilele noastre SARS-CoV-2.

„În momentul în care s-a introdus serios campania de vaccinare şi vaccinarea a fost în masă am scăpat de această grijă (a poliomielitei – n.r.). Deci e o dovadă în plus că vaccinul funcţionează, că este cu evidenţe multiple din multe alte zone ale expunerilor virale”, a mai spus prof. dr. Mihălţan.

La Maratonul Informării, medicii au vorbit şi despre sindromul „Long Covid”, care nu afectează doar pacientul, ci şi familia. Potrivit specialiştilor, sunt oameni care rămân luni, poate ani de zile pe oxigen, care au nevoie de ventilatoare, chiar dacă au scăpat de virus. Cercetările nu vorbesc deocamdată despre ce se întâmplă cu aceste afectări post-COVID şi cât vor putea dura.

„Ne întâlnim cu pacienţi care din ce în ce mai mult acuză tulburări de memorie, tulburări de concentrare a atenţiei, tulburări de gust şi miros care persistă sau revin în perioada la distanţă de momentul infecţiei acute. Şi este foarte dificil să le spunem ce îi aşteaptă pentru că încă nu ştim”, a spus medicul neurolog Ioana Mîndruţă.

Un cercetător de la Institutul Cantacuzino a vorbit, sâmbătă, la Maratonul Informării şi despre faptul că vaccinul pe bază de ARN nu este atât de nou precum se spune: cercetările durează de zeci de ani.

„Toate vaccinurile pe care le avem sunt autorizate. Au trecut prin studii, au trecut prin toate etapele necesare autorizării, au fost făcute studii pentru fiecare vaccin pe zeci de mii de oameni, studii chiar mai extinse decât pentru majoritatea celorlalte vaccinuri sau medicamente pe care le avem pe piaţă”, a spus Cătălin Ţucureanu, cercetător al Institutului de Cercetare – Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino.