- Doi fraţi au mers, în 9 zile, peste 130 de km prin cei mai înalţi munţi din România
- Vlad şi Mihai sunt IT-işti de meserie, dar au reuşit un record montan
- Tinerii au cucerit 13 vârfuri montane de peste 2500 de metri
Nu trebuie să fii alpinist profesionist ca să urci pe cele mai înalte vârfuri din România. Dacă ai curaj şi spirit de aventură poţi să stabileşti chiar şi un record. Asta au făcut Vlad şi Mihai, doi fraţi din Cluj în vârstă de 25, respectiv 26 de ani, care în doar nouă zile au cucerit 13, din cele 14 vârfuri montane care au peste 2500 de metri.
Tinerii au mers 130 de km prin Făgăraş, Retezat, Parâng şi Bucegi. Un singur vârf a rămas necucerit, Negoiu, pe care au fost nevoiţi să-l abandoneze din cauza vremii.
Uite ce mărturisește Mihai Bolboacă: „Ideea în sine era să facem în măsura în care se poate, în zile consecutive, vârfurile de la Est la Vest. Vârful Negoiu aparent era foarte periculos de escaladat. Ni s-a spus destul de clar că nu avem ce să căutăm acolo, că e mult prea periculos“.
„Au fost şi momente grele, după prima zi în care am făcut Munţii Bucegi în care am urcat şi am coborât, moralul era destul de sus, iar a doua zi a venit ca şi o palmă. Am dat de zăpadă afundată, de ceaţă, efectiv nu puteam înainta, am luat decizia să ne întoarcem. A fost punctul de cotitură“, mai povestește el.
- Estonia a dejucat o acţiune de sabotaj rusească la o companie de drone. Rusia menţine atacurile hibride sub pragul unui conflict militar deschis şi complică reacţia unitară a NATO
- Alegerea șefului Francofoniei se amână cu un an. Nicușor Dan a mers în Cambodgia pentru a-l susține pe Dacian Cioloș. Cât ar fi costat zborul
- Facturile la căldură trimit studenții acasă. Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad mută cursurile online pentru a reduce facturile. Ministerul Educației suplimentează bugetul cu un milion de lei
- România marchează Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO. Cum poate moștenirea lui Constantin Brâncuși să devină un spațiu de cultură și educație în București?
- Mugur Isărescu spune că România are nevoie de investiții străine și fonduri europene, nu de FMI. Cristian Hostiuc: „Singura mare problemă este deficitul bugetar”