- Colectarea separată a textilelor este obligatorie de la 1 ianuarie 2025.
- România nu are o infrastructură uniformizată pentru colectarea textilelor.
- Textilele pot fi colectate doar dacă sunt sortate și predate la centre dedicate.
- Media de colectare a țărilor vestice ajunge la 16 kg de persoană anual.
De la 1 ianuarie colectarea textilelor uzate a devenit obligatorie în România, dar nu pare că suntem pregătiți. Fiecare român colectează doar 0,5 – 0,7 kg de textile pe an, în timp ce în țările vestice, colectarea ajunge la 16 kg per locuitor, arată datele ARETEX.
Advertisment
În multe localități infrastructura lipsește sau abia se pune la punct iar țara noastră are nevoie de reguli clare și investiții pentru a atinge standardele europene.
De ce stă România atât de prost la acest capitol?
George Enache, art director Aleph News: „În general, în industria confecțiilor textile, situația nu e tocmai roz în România. Știm că deja în afară există o industrie în privința reciclării materialelor, pentru că, evident, există foarte multe deșeuri textile.
Recomandări
Dacă ar fi, de exemplu, să vorbim despre o industrie a reciclării în România, oricum stăm prost la mai toate industriile. Dar dacă ar fi să fim foarte aplicați din punctul ăsta de vedere, ar trebui să fie foarte mulți producători de țesături. Producătorii de tăsături, la rândul lor, ar trebui să aibă o industrie adiacentă care să se ocupe și să fie specializată pe ceea ce înseamnă reciclare. Adică, la ei ar trebui să ajungă deșeul colectat. După ce se toacă tot materialul, rezultă această materie primă din care se pot obține țesăturile reciclate.
În România, din păcate, o spun pentru că am peste 15 ani în care am lucrat ca designer vestimentar, noi niciodată nu am avut în lista clienților producători români de țesături. Cu atât mai mult să ne punem problema reciclării. Și atunci cumva toată această problemă rămâne mai degrabă în seama noastră, a tuturor românilor, în sensul de a deveni mult mai responsabili din punctul ăsta de vedere”.
Nu avem o industre în acest sens, dar ce ar putea să facă fiecare pentru a ajuta mediul?
George Enache: „Fiecare dintre noi trebuie să înțeleagă faptul că ar trebui să consume într-un mod foarte asumat. Să aibă o evidență foarte clară a garderobei.
Ar presupune ca fiecare dintre noi să viziteze mult mai rar magazinele de tip mass market. De ce? Pentru că produsele sunt de o foarte proastă calitate, plecând de la țesăturile care sunt din poliester, finisajele foarte proast. După multiplele spălări, în general, materialul are contracție pentru că are foarte mult plastic. Și în cele din urmă, după un sezon sau două, se transformă în deșeu textil.
Ar trebui să ne îndreptăm, nu neapărat spre zona high-end, că nu toți avem bani de lux, dar putem să ne îndreptăm spre zona premium. Acolo unde, de exemplu, că e iarnă, putem să achiziționăm în loc de un pulover din acril, putem să luăm un pulover din lână sau din cașmir. Și dacă rămâi în aceeași formă ani și ani de zile, acest pulover poate fi purtat over and over again.
Mai mult decât atât, nu trebuie să ne intereseze neapărat tendințele, cât ar trebui să ne intereseze atemporalitatea croiurilor. De ce? Pentru că în felul acesta putem să purtăm mult mai mult aceste articole vestimentare, pentru că nu ies niciodată din uz.
În momentul în care un articol se deteriorează, este foarte ok dacă îl duci la un atelier de croitorie pentru a-i face retușul de care are nevoie și să nu-l aruncăm la gunoi, ca să poată fi repurtat. Sau, dacă nu ne mai place un articol, putem să-l dăruim altuia, sau pur și simplu să apelăm la aceste ONG-uri care strâng haine și care le distribuie mai departe, la case de copii sau la centre de bătrâni”.
Citește și
- Ce zone alegi pentru a merge la ski? Florin Ionescu, expert în turism: „Recomand în special Păltiniș și Rânca”
- Soldații nord-coreeni vor participa la parada de Ziua Victoriei din Rusia
- Zelenski avertizează Europa că nu are „nicio șansă” împotriva Rusiei fără Ucraina: „Putin știe acest lucru și vorbește despre asta în cercul său”
Partenerii noștri