- Kashif Wazir: Creierul uman ține minte mai bine insultele decât laudele, e o reacție biologică
- Wazir: Comentariile răutăcioase la adresa ta îți rămân în memorie mai mult de 20 ani
- University of Chicago: Negativity bias-ul e un mecanism care te face să reacționezi la emoții negative
- University of Chicago: Tu răspunzi la stimulii negativi de 5 ori mai intens decât la cei pozitivi
Un singur comentariu răutăcios poate rămâne în mintea ta timp de două decenii. Un compliment? Dispare în câteva săptămâni. Cercetătorii spun că e normal deoarece creierul tău e setat să păstreze ce te-a rănit.
De ce reținem mai degrabă o insultă decât un compliment?
Liana Ioana Nica, psiholog: „Păi, psihologia și neuroștiința au ajuns la concluzia că creierul are un principiu după care funcționează și care se numește „negativity bias” – ceea ce înseamnă că creierul nostru acordă mai multă atenție de pericolelor și criticilor pentru a ne proteja, pentru că în trecut a fi în pericol ne putea fi fatal, și de aceea, creierul a învățat să culeagă din mediu acele elemente, cum sunt criticile și insultele, care ne-ar putea fi periculoase și ne-ar putea costa chiar supraviețuirea. De aceea tendința este să reținem mai degrabă ce ne face rău decât ceea ce ne face bine”.
Cum explică psihologia faptul că ne concentrăm instinctiv pe ce e negativ?
Liana Ioana Nica, psiholog: „În creier amigdala culege informațiile din mediu ca fiind periculoase, insultele, criticile și atunci descarcă acei hormoni, nu amigdala în sine, ci sunt mai multe organe, zone din creier care fac asta și este așa numit axa hipa, hipotalamusul și hipofiza, care mai departe se duc către suprarenale și atunci în corpul nostru se secretă cortizol și adrenalină, menite să ce? Să ne pună în mișcare, să ne energizeze, astfel încât noi să supraviețuim.
Dau un exemplu obișnuit – dacă la serviciu suntem făcuți de către șefi „incompetenți” și la câteva minute ni se spune „aici ai făcut o treabă grozavă”, tendința noastră este să o reținem pe prima tocmai pentru că această amigdală interpretează că noi suntem în pericol – și atunci va prioritiza această critică.
E bine măcar să conștientizăm și să încercăm pe cât se poate să lucrăm la asta.
Putem să ne folosim de practicarea recunoștinței care ajută caracteristica creierului care se numește neuroplasticitate și care permite să creăm trasee neuronale noi, adică să învățăm creierul să se bucure de complimente.
Chiar putem să notăm pe niște post-it-uri atunci când primim un compliment și să le punem în zone accesibile privirii noastre astfel încât creierul să învețe și ceea ce este pozitiv, să reacționeze și la ceea ce este pozitiv”.