De ce slăbești rapid și te îngrași și mai repede? Lygia Alexandrescu, nutriționist: „Dietele drastice nu au eficiență pe termen lung”

• Dietele rapide duc la efectul yo-yo și frustrare, fără rezultate pe termen lung.
• Reechilibrarea presupune ajustarea alimentației fără restricții sau frustrări majore.
• Alexandra Murcier recomandă o alimentație adaptată nevoilor și stilului de viață al fiecăruia.
• Schimbările alimentare progresive și sustenabile oferă rezultate durabile și realiste.
• Alimentația echilibrată ia în calcul și relația emoțională cu mâncarea, nu doar calorii.

Dieta nu trebuie să însemne restricție! Cum ar fi să găsești un echilibru alimentar care să funcționeze pe termen lung? Nutriționiștii susțin că dietele drastice pot duce la frustrare și efectul yo-yo, adică fluctuația greutății. În schimb, un regim echilibrat, fără interdicții severe, poate fi cheia succesului.

De ce sunt dietele drastice ineficiente?

Lygia Alexandrescu, nutriționist: „Dietele drastice nu au eficiență pe termen lung pentru că exclud grupe de alimente. În momentul în care piramida alimentară nu este respectată, adică din cele șase grupe de alimente, începând cu baza piramidei – carbohidrații, care sunt de obicei cei mai blamați, deși sunt glucidele complexe de care avem nevoie și care ne furnizează energie –, unele dintre aceste nutrimente sunt excluse. Atunci rezultatele, evident, se văd dacă un program alimentar dezechilibrat este urmat pe termen scurt. Însă, după renunțarea la acel program, pentru că nu putem trăi cu absența unor grupe de alimente și se revine la normal, la ceea ce se consuma înainte sau la ceea ce a fost obișnuit organismul să primească, acel rezultat, acel minus de X kilograme, practic se va redepune. Dar nu doar acel X, ci în plus, cel puțin 20% din greutatea scăzută va reveni – adică dacă am pierdut 10 kilograme, punem 12 la loc.

Efectul yo-yo există pentru că organismul nu primește toți nutrienții, iar în momentul în care se revine la normal, se recâștigă ponderal un exces de grăsime, de trigliceride, ceea ce ne pune în mare risc vascular și metabolic. Practic, atunci când mergem la sală și renunțăm după o perioadă, e ca și cum n-am fost.

Exact același lucru se întâmplă și cu efortul fizic: acesta trebuie să existe, firesc, natural – mersul pe jos, urcatul scărilor, sigur, mersul și la sală în mod constant, dacă se poate. Dar, dacă nu, înlocuim cu gesturi fizice „fiziologice”, să le spunem, cu care am fost obișnuiți de mici, de când am început să mergem: urcat scări, coborât scări și mers pe jos, plimbări. Deci măcar acest minim de efort trebuie făcut, altfel, evident, efectul se vede pe cântar dacă se renunță și apare sedentarismul.

Din punct de vedere al alimentației, carența de nutrienți lasă întotdeauna urme nedorite asupra stării de sănătate. Absența carbohidraților poate conduce la probleme digestive – de la constipație până la tulburări metabolice. Excesul de carne, de proteine, de ouă poate conduce la gută, la hiperglicemie, la hipercolesterolemie, mai ales dacă se consumă foarte multă grăsime animală și mai ales prelucrată termic prin prăjire.

Chiar și excesul de fructe și legume poate dăuna – frutarienii, de exemplu, au enzime pancreatice crescute. Totul trebuie să fie într-un echilibru. Așa cum am fost învățați cu mese principale din copilărie, dacă facem efort mare, putem avea și gustări între mese. Altfel, măcar la un interval de 3-4 ore să se consume alimente, în așa fel încât să se evite consumul de alimente în exces seara”.