- Distanţarea socială aduce o serie de aspecte negative
- Copiii se depărtează de părinţi, pentru a-i proteja, iar vârstnicii ajung să fie singuri
- Copiii de grădiniţă sunt afectaţi de lipsa de socializare care se observă printr-o stare de agitaţie permanentă
- Adolescenţilor li s-au “furat” balul absolvenţilor, balul bobocilor, până şi emoţia examenului de admitere la facultate
Tinerii obişnuiau să se întâlnească, să îşi dea mâna, să se îmbrăţişeze – produceau un schimb benefic de energie. Distanţarea socială aduce o serie de aspecte negative. Copiii se depărtează de părinţi, pentru a-i proteja, iar vârstnicii ajung să fie singuri.
Am stat de vorbă cu psihologul Cristina Dimitrescu şi ne-a explicat cât de grave sunt efectele pandemiei asupra tinerilor.
Sunt afectaţi tinerii din cauza pandemiei? Cum sunt relaţiile dintre părinţi şi copii?
„Da, impactul este foarte mare asupra tuturor categoriilor de vârstă, fie că ne dăm seama sau nu.
Copiii de grădiniţă sunt afectaţi de lipsa de socializare care se observă printr-o stare de agitaţie permanentă. Datorită faptului că nu au putut să îşi descarce energia prin alergat, prin parc cu prietenii sau căţărându-se prin construcţiile de la locurile de joacă special amenajate. Au început să aibă accese de furie mai dese. Relaţiile cu părinţii şi fraţii/surorile au devenit mai tensionate.
Tinerii mergeau la concerte. Chiar şi noi, adulţii, ne bucuram de vizionarea unei piese de teatru sau de o ieşire la un restaurant.
Am inventat petrecerile pe Zoom şi aniversările pe WhatsApp, e adevărat, dar nimic nu se compară cu o îmbrăţişare, cu un ţinut de mână sau cu râsul în aceeaşi încăpere şi contactul vizual direct.
Adolescenţilor li s-au “furat” balul absolvenţilor, balul bobocilor, până şi emoţia examenului de admitere la facultate. Acestea sunt evenimente care nu se pot reedita sau reprograma după ce se termină pandemia. Nu mai pot avea acel farmec, acea nostalgie şi bucurie. Practic au “sărit” o etapă importantă a vieţii, cu efecte precum depresia, însingurarea, lipsa valorizării.
Bunicii, da, mulţi dintre ei nu şi-au văzut copiii şi nepoţii de o bună perioadă de timp, dar cred că este vorba şi despre viziunea fiecărei familii în parte. Unii şi-au asumat că este posibil să se îmbolnăvească unii pe alţii, dar au ales să menţină totuşi un program de vizite astfel încât să primeze sănătatea mintală a întregii familii.
Partea bună, este că o mare parte dintre bunici au fost “forţati” de împrejurări să înveţe să folosească telefoanele moderne, să poată iniţia şi prelua un apel video sau să trimită bancuri nepoţilor.
Una peste alta, pandemia a fost şi este despre adaptare, despre învăţarea de noi abilităţi, despre a petrece timpul în casă, în familie şi nu “fugind” de ea în forfota oraşului. Locuinţele de tip “dormitor” s-au transformat pentru mulţi în “birou+dormitor” sau “bucătărie+birou”.
Efectele acestei perioade se vor observa mult timp de acum înainte dacă nu suntem atenţi la noi, la stările noastre interioare şi nu cerem ajutor atunci când realizăm că nu mai facem faţă singuri provocărilor.”