Rățele moscate din Australia pot imita sunete, inclusiv vorbirea umană, una dintre păsări fiind înregistrată spunând în mod repetat „prostule”, potrivit unui nou studiu.

Înregistrarea raței vorbitoare pare să fie primul caz documentat în detaliu în care această specie este capabilă să imite sunetele pe care le aude, alăturându-se astfel altor păsări, inclusiv păsările cântătoare, papagalii și colibri, potrivit citat de The Guardian.

Ripper, un mascul de rață moscată crescut în captivitate în Rezervația Naturală Tidbinbilla, la sud-vest de Canberra, a fost înregistrat imitând sunetul ușilor care se trântesc, precum și fraza „prostule”.

Recomandări

EMANUEL PÂRVU AJUNGE LA CANNES
S-A RUPT COALIȚIA LA BUCUREȘTI
CE MĂNÂNC AZI?
PRINȚUL LOUIS A ÎMPLINIT ȘASE ANI
9/10 ANGAJAȚI SE CRED EXPERȚI IT
DAVID PECKER ÎȘI REIA ACUZAȚIILE ÎMPOTRIVA LUI TRUMP

Ripper, un mascul de rață de mosc ținut în captivitate în Rezervația Naturală Tidbinbilla, la sud-vest de Canberra, a fost înregistrat imitând sunetul unei uși care se trântește, dar și înjurând „prostu’ naibii”.

Cercetătorii cred că a fost o frază pe care Ripper a auzit-o probabil în mod repetat de la îngrijitorul său, dar nu sunt siguri ce vârstă avea când a fost expus pentru prima dată acestei înjurături. Avea patru ani la momentul înregistrărilor și a făcut vocalizele în timpul unor demonstrații agresive de împerechere.

Ripper, înregistrat prima dată în urmă cu mai bine de 30 de ani

Dr. Peter Fullagar, cercetător australian pensionar, l-a înregistrat pentru prima dată pe Ripper în urmă cu peste trei decenii. Dar înregistrările sale au fost recent scoase la iveală de către profesorul Carel ten Cate de la Universitatea Leiden din Olanda, care a dat peste o referință obscură la o rață vorbitoare într-o carte despre vocalizele păsărilor.

Ten Cate a declarat că a fost convins abia după ce a ascultat înregistrările lui Fullagar. „Când am citit-o la început m-am gândit: ‘este o farsă, nu poate fi adevărat’. Dar s-a dovedit a fi adevărat”.

Ripper nu este singura rață moscată care face astfel de imitații. Fullagar a înregistrat o a doua rață la Tidbinbilla, în 2000, care imita o altă specie de rață.

De asemenea, cercetătorii au observat cel puțin alte două rațe moscate cu abilități similare, deși nu există înregistrări. O rață din Parcul Natural Pensthorpe din Marea Britanie a fost auzită „tușind și [imitând] un ponei sforăitor”, în timp ce una din fondul de păsări sălbatice Slimbridge a fost observată reproducând „tusea caracteristică a paznicului său de păsări și, de asemenea, un scârțâit de turnichet”.

De ce sunt unice rațele moscate?

Dr. Dominique Potvin, de la Universitatea din Sunshine Coast, care nu a fost implicat în cercetare, a declarat că vocalizările înregistrate – cum ar fi cea a ușii care se deschide și se închide – se potrivesc atât de bine cu sunetele reale încât nu există nicio îndoială că rațele au dat dovadă de o imitație adevărată.

Potvin a declarat că abilitatea rațelor moscate de a imita sunetele se datorează probabil unei „furtuni perfecte” de factori. „Au un pic de variabilitate în apelul lor… au un contact strâns cu părinții lor și, prin urmare, pot fi foarte mult influențate de aceștia la începutul vieții”, a spus ea.

Rațele moscate sunt unice în sensul că puii de rață sunt mai dependenți de îngrijirea maternă. Procesul de curtare al speciei este, de asemenea, neobișnuit în rândul rațelor, vocalizele înalte jucând probabil un rol în competiția dintre masculi, a spus Ten Cate.

„Masculii dintr-o anumită zonă, se adună și apoi își fac demonstrațiile, inclusiv vocalizele”, a spus Ten Cate. „Femelele merg acolo și selectează masculii cu care să se împerecheze”.

Descoperirea schimbă ceea ce se știa până acum despre evoluția învățării limbajului vocal la păsări. Ten Cate a declarat că talentul de imitator al raței-mușcate sugerează că această abilitate a evoluat independent în mai multe grupuri de păsări. Studiul a fost publicat în revista Philosophical Transactions of the Royal Society B.