STUDIU. Ce este mentalitatea de tip „paradox”, care ne poate aduce mai aproape de succes? Einstein, printre adepți

gandire-paradox sursa foto: pixabay.com
  • Oamenii de știință au studiat un nou mod de gândire
  • Mentalitatea paradox a fost atribuită unor nume sonore, precum Albert Einstein
  • Cei care pot gândi paradoxal sunt mai creativi și se descurcă mai bine sub presiune

Ideile paradoxale fac parte în mod cotidian din viețile profesionale a multora, iar situațiile în care ne aflăm prinși la mijloc creează de obicei tensiune și stres. Cu toate acestea, ultimele studii în psihologie arată că astfel de situații dezvoltă atât creativitatea, cât și flexibilitatea în gândire, îmbunătățind productivitatea și crescând performanțele.

Noua descoperire în psihologie se numește mentalitate paradox, iar oamenii de știință au studiat acest concept în ultimii 20 de ani. Pionier a fost psihiatrul Albert Rothenberg, din cadrul prestigioasei Universități Harvard. Acesta a intervievat 22 de laureați ai premiului Nobel și a studiat modul de gândire a unor oameni de știință care au schimbat lumea. Acesta a descoperit că majoritatea oamenilor de știință „se puteau gândi și puteau lua în considerare idei opuse sau antiteze”.

Einstein contempla la ideea că un obiect poate fi în acelați timp static, dar și în mișcare, în funcție de poziția în care se află cel care observă. Asta a dus la celebra teorie a relativității. Pe lângă oameni de știință, Rothenberg a analizat modul de gândire al unor scriitori celebri, ajungând la o concluzie asemănătoare cu cea în cazul oameilor de știință. Scriitorul Eugene O`Neill a creat în cartea sa „The Iceman Cometh” un personaj feminin care îi era deopotrivă fidelă și infidelă soțului său.

Studiile au arătat că nu este necesar să fii un geniu pentru a putea gândi paradoxal. Într-un proiect din 2017, oamenii de știință au descoperit că angajații unei companii care erau puși în situații presante și cu resurse limitate putea veni cu idei eficiente, mintea lor căutând soluții în ciuda condițiilor date. Aceștia erau aceeași angajați care au ales din chestionarele oferite de oamenii de știință afirmațiile care prezentau un paradox.