Toxic productivity ne consumă sănătatea mentală și relațiile. Ce impact are asupra angajatului

Toxic productivity sau obsesia de a fi mereu productiv ne consumă sănătatea mentală, cea fizică, dar și relațiile. Cultura muncitului non-stop, amplificată de pandemie, a dus la o creștere alarmantă a stresului: ședințele s-au înmulțit cu 192%, iar angajații simt presiunea de a fi mereu disponibili.

Studiul Slack arată că munca peste program scade productivitatea cu 20% și dublează riscul de burnout. 78% dintre angajați afirmă că ședințele excesive îi împiedică să-și finalizeze sarcinile zilnice. 80% dintre angajați consideră că ar fi mai productivi cu mai puțin timp alocat ședințelor.

Conform Pew Research, 49% dintre cei care nu își iau concediul complet se tem că vor rămâne în urmă la locul de muncă. Femeile resimt mai mult presiunea muncii: în SUA, ele sunt cu 19% mai puțin confortabile în a-și lua vacanțe comparativ cu bărbații. Jumătate dintre angajați declară că nu iau pauze regulate în timpul zilei de lucru, conform raportului Slack.

„Dining al desko” – mâncatul la birou – este asociat cu creșterea simptomelor depresive și riscuri de sănătate similare obezității și fumatului. Munca în afara programului reduce motivația intrinsecă și crește rata de fluctuație a personalului, conform cercetărilor realizate de Laura Giurge.

„Asta are efecte în toate planurile vieții noastre, mai ales că angajatorul, corporație sau companie, va dori un angajat performant. Nimeni nu ține pe cineva care nu e productiv, categoric. Adică nu ne ocupăm organigrama cu o persoană care nu e productivă. Există și niște factori psihologici care țin de angajat. Felul în care a crescut, cutume, folclor tradițional”, a explicat Gațriela Dan, psiholog, la Aleph News.

Exit mobile version