• Canicula crește riscul de incendii de pădure, distrugând habitatele naturale.
  • Solurile devin aride și mai puțin fertile, afectând agricultura.
  • Ecosistemele acvatice suferă din cauza scăderii nivelului apei și a temperaturilor ridicate.

Căldura extremă nu te afectează doar pe tine. Canicula are efecte devastatoare și asupra mediului, declanșând o serie de probleme ecologice. Temperaturile extreme provoacă secete severe, reducând resursele de apă și afectând flora și fauna. Pădurile sunt expuse riscului crescut de incendii, care distrug habitatul animalelor și contribuie la poluarea aerului.

Cum afectează aceste temperaturi record biodiversitatea și ecosistemele locale? Ce măsuri ar trebui să luăm pentru a le proteja?

„Cum afectează aceste temperaturi record biodiversitatea și ecosistemele locale? La fel ca noi, oamenii, și plantele și animalele resimt aceste schimbări climatice. Bineînțeles, există anumite specii care se adaptează mai ușor. De exemplu, un stejar, care are nevoie de mult timp să crească, este mai adaptabil la condiții extreme decât un copac care crește mai rapid, cum ar fi un salcâm sau o salcie. Este important să plantăm specii mai durabile, având în vedere că trendul de încălzire globală va continua. Ce măsuri ar trebui să luăm pentru a proteja biodiversitatea? În primul rând, trebuie să evităm intervenția excesivă în natură. De exemplu, în zonele agricole, pentru a menține un ecosistem funcțional, aproximativ 15% din terenul cultivat ar trebui lăsat naturii. Acest lucru permite plantelor și animalelor să se retragă în caz de furtuni sau temperaturi extreme. Dacă întregul teren este cultivat, biodiversitatea nu are unde să se refugieze și nici plantele nu sunt la fel de reziliente”, a explicat Mihai Dragolea, activist de mediu, pentru Aleph News.

„Nici culturile agricole nu devin mai reziliente în fața acestor extreme de temperatură. Pentru a le proteja, nu ar trebui să folosim absolut fiecare teren disponibil. Este important să avem o combinație între terenurile agricole și zonele lăsate pajiște. Pajiștile captează mult carbon în sol și susțin insectele, iar segmentele de copaci oferă refugiu pentru fauna mai mare, cum ar fi păsările, amfibienii, reptilele și mamiferele”, a adăugat Mihai Dragolea.

Recomandări

CE DEVINE LUMEA?
PLANUL ARMATEI GERMANE
ROMÂNII SE TEM DE EȘEC
GATA DE RĂZBOI?
A ATINS O COARDĂ SENSIBILĂ
MANDAT DE ARESTARE


Citește și

Articole relaționate

Partenerii noștri

Valerii Zalujnîi, fost şef al armatei ucrainene: Cel de-Al Treilea Război Mondial a început în 2024 Mediafax
Criză fără precedent în Europa de la al Doilea Război Mondial încoace: Ce este sistemul ATACMS, care ameninţă să arunce în aer războiul din Ucraina. Americanii au autorizat Kievul să folosească rachete cu raze lungă de acţiune pentru a lovi ţinte din Rusia Ziarul Financiar
Ce afaceri are în România stră-strănepotul marelui poet Mihai Eminescu. El se ocupă de o afacere de familie, cu o tradiţie care datează din anii 1800 Business Magazin
Putin se RĂZBUNĂ! RACHETA rușilor care a SPERIAT țările NATO Media FLUX