- Viena are „straßen cool” cu vaporizatoare de apă, a plantat 4.500 de copaci anual și are 1.000 de fântâni publice.
- Madrid a deschis adăposturi climatice și construiește o centură verde de 75 km.
- Bucureștiul are doar 8 metri pătrați de spațiu verde/locuitor, sub cerința UE de 26 metri pătrați.
Europa se confruntă de mai mulți ani cu valuri de căldură record, iar marile orașe se adaptează pentru a proteja locuitorii. Unii primari investesc în zone de răcoare, alții ales să transforme acoperișurile în zone verzi.
Cum se adaptează marile orașe europene la valurile de căldură și ce măsuri inovatoare au implementat?
Viena are „straßen cool” cu vaporizatoare de apă, a plantat 4.500 de copaci anual și are 1.000 de fântâni publice. Frankfurt a creat „coridoare de ventilație” și acoperișuri verzi pe clădiri noi. Madrid a deschis adăposturi climatice și construiește o centură verde de 75 km. Aceste măsuri au redus temperaturile și îmbunătățit calitatea vieții.
Ce face Bucureștiul în această campanie de combatere a căldurii urbane?
Bucureștiul are doar 8 metri pătrați de spațiu verde per locuitor, sub cerința UE de 26 metri pătrați. Administrațiile locale înființează puncte de prim ajutor și distribuie apă în timpul valurilor de căldură. Transportul public a fost modernizat cu 100 de tramvaie, troleibuze și autobuze electrice. Mai sunt necesare investiții în infrastructura verde și plantarea de copaci pe străzi.
Ce lecții ar putea învăța bucureștenii de la alte orașe europene?
Bucureștiul poate crea un plan climatic cuprinzător, similar cu Viena, incluzând plantarea de copaci și dezvoltarea de coridoare de ventilație. Madridul oferă adăposturi climatice și piscine subvenționate. Colaborarea cu organizații precum C40 Cool Cities Network poate ajuta la dezvoltarea soluțiilor eficiente pentru combaterea căldurii urbane și îmbunătățirea calității vieții.