• Duminică, 21 iulie, a fost înregistrată cea mai caldă zi din istorie, conform datelor preliminare ale Serviciului Copernicus al UE.
• Recordurile climatice globale sunt în creștere constantă, cu aproximativ 0,3°C mai ridicate față de perioada dinaintea anului 2023.
• Încălzirea rapidă a Antarcticii este o tendință îngrijorătoare, având în vedere potențialul regiunii de a determina o creștere catastrofală a nivelului mărilor.

Duminică a fost cea mai caldă zi înregistrată în istorie, conform datelor preliminare ale unei agenții de monitorizare a climei care monitorizează temperaturile de la mijlocul anilor 1900, scrie CNN.

Este al doilea an consecutiv în care temperaturile medii globale au depășit recorduri climatice șocante și nu va fi nici ultimul, deoarece poluarea prin combustibili fosili care încălzesc planeta duce temperaturile la noi maxime șocante.

Conform datelor preliminare ale Serviciului Copernicus al Uniunii Europene privind schimbările climatice, 21 iulie a înregistrat o temperatură de 17,09 grade Celsius și a fost cea mai caldă zi de pe Pământ cel puțin din 1940. De obicei, temperaturile medii globale ating vârful în timpul verii din emisfera nordică, între sfârșitul lunii iunie și începutul lunii august.

Recordul de duminică a fost înregistrat în timp ce multe țări se confruntă cu valuri de căldură prelungite și brutale. Aproximativ o sută de orașe din SUA se confruntă cu cel mai cald început de vară înregistrat vreodată, iar zone din sudul Europei se confruntă cu temperaturi de trei cifre.

Deși se bazează pe date de la mijlocul secolului al XX-lea, recordurile de temperatură reprezintă cea mai caldă perioadă pe care planeta a cunoscut-o în ultimii cel puțin 100.000 de ani, au constatat oamenii de știință pe baza mai multor milenii de date climatice extrase din carote de gheață și recife de corali.

Recordurile climatice globale sunt de obicei doborâte de mici fracțiuni de grad, așa cum s-a întâmplat în cazul de față: Temperatura de duminică a fost cu doar 0,01 grade Celsius peste recordul din 2023.

Ceea ce este uimitor este că cele mai calde temperaturi globale au fost semnificativ mai scăzute cu aproximativ 0,3 grade înainte de 2023.

Temperaturile globale fluctuează în funcție de factori naturali: anotimpuri, modele climatice la scară largă și activitatea solară – și de factori nenaturali: poluarea produsă de activitatea umană, inclusiv arderea combustibililor fosili, care determină în principal creșterea constantă a temperaturii planetei.

Oamenii de știință au atribuit recordul de anul trecut coincidenței dintre El Niño, un model climatic natural în Oceanul Pacific cu efect de încălzire, și poluarea cu combustibili fosili, care reține căldura în atmosfera Pământului.

Recordul din acest an survine în timp ce El Niño dispare și trece la faza rece La Niña, subliniind influența semnificativă a crizei climatice provocate de om.

Conform analizei Copernicus, creșterea bruscă a temperaturilor globale este legată de încălzirea anormală a unor zone extinse din Antarctica. Încălzirea rapidă a acestui continent vast și înghețat este o tendință care alarmează oamenii de știință, având în vedere capacitatea regiunii de a determina o creștere catastrofală a nivelului mării.

Citește și

• Marea Britanie trebuie să fie pregătită de război în trei ani, avertizează șeful armatei britanice
• „The Simpsons” au prezis din nou viitorul. Ce asemănare există între serial și scena politică din SUA
• Kamala Harris ține primul ei miting electoral, în Wisconsin: „Trump e un violator și un hoț”