- Un nou an cu temperaturi record devine aproape inevitabil până în 2030, pe măsură ce criza climatică se agravează, avertizează Organizația Meteorologică Mondială a ONU.
- Raportul indică o probabilitate de 86% ca cel puțin unul dintre anii din intervalul 2026–2030 să depășească recordul stabilit în 2024 și să devină cel mai cald an din istorie.
- Temperaturile globale ar putea crește suplimentar și din cauza fenomenului El Niño, estimat pentru finalul acestui an.
Un nou an cu temperaturi record devine aproape inevitabil până în 2030, pe măsură ce criza climatică se agravează, avertizează Organizația Meteorologică Mondială (WMO) din cadrul ONU, citată de The Guardian.
Emisiile de dioxid de carbon generate de combustibilii fosili continuă să crească, ceea ce păstrează mai multă căldură în atmosferă și alimentează fenomene meteorologice extreme, inclusiv valul de căldură record care afectează în această perioadă Europa.
Încălzirea globală provoacă deja, conform estimărilor, un deces pe minut, iar impactul ar putea deveni și mai grav dacă emisiile nu scad rapid, mai scrie The Guardian.
Raportul realizat pentru WMO de Met Office din Marea Britanie indică o probabilitate de 86% ca cel puțin unul dintre anii din intervalul 2026–2030 să depășească recordul stabilit în 2024 și să devină cel mai cald an din istorie.
Există și o probabilitate de 75% ca temperatura medie globală din perioada 2026–2030 să fie cu peste 1,5°C mai mare decât nivelul din era preindustrială.
Raportul mai arată că următoarele cinci ierni din regiunea arctică vor fi cu aproximativ 2,8°C mai calde decât media ultimilor ani, ceea ce înseamnă că Arctica se încălzește de peste trei ori mai rapid decât media globală.
Meteorologii estimează și modificări importante ale regimului precipitațiilor. Nordul Europei, regiunea Sahel, Alaska și Siberia ar putea avea mai multe precipitații decât de obicei între lunile mai și septembrie, în timp ce Amazonul ar putea traversa perioade mai secetoase.
Simon Stiell, șeful ONU pentru climă, spune că: „Ultimul val de căldură din Europa este un memento brutal al efectelor tot mai grave ale crizei climatice, atât pentru oameni, cât și pentru economie. Și alte regiuni ale lumii sunt afectate puternic, precum India și alte părți ale Asiei.”
„Protejarea vieților, afacerilor și economiilor de căldura extremă și de costurile tot mai mari ale schimbărilor climatice trebuie să fie o prioritate pentru fiecare stat. Totul începe cu renunțarea mai rapidă la dependența de combustibili fosili”, spune el.
Cercetătorii avertizează de mai mulți ani că depășirea pragului de 1,5°C poate aduce valuri de căldură mai intense, secete, furtuni și inundații mai severe și poate face adaptarea comunităților mult mai dificilă.
Acordul de la Paris prevede limitarea încălzirii globale la 1,5°C peste nivelul preindustrial, calculat pe o perioadă de 20 de ani, însă atingerea acestui obiectiv pare din ce în ce mai puțin probabilă.
Temperaturile globale ar putea crește suplimentar și din cauza fenomenului El Niño, estimat pentru finalul acestui an.
Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA estimează o probabilitate de 96% pentru apariția unui episod El Niño între decembrie 2026 și februarie 2027. Există și o probabilitate de 35% pentru un fenomen El Niño extrem.
El Niño apare din cauza modificărilor circulației vânturilor din Oceanul Pacific, care eliberează în atmosferă căldura acumulată în ocean.
