• Sistemul antigrindină nu a fost activat la timp din cauza întârzierii documentelor
• Peste 2 milioane de hectare rămân neprotejate în fața fenomenelor extreme
• Risc de pierderi de sute de milioane de lei în agricultură
• România ar putea pierde un avantaj strategic în regiune
• Alte țări din zonă și-au activat deja sistemele de protecție

Ministerul Agriculturii întârzie semnarea documentelor pentru activarea sistemului antigrindină, punând în pericol milioane de hectare de culturi. Specialiștii avertizează asupra pagubelor și instabilității din mediul rural.

Sistemul care protejează culturile agricole de grindină, în stand-by

Într-un moment crucial pentru agricultori, Sistemul Național Antigrindină din România nu a fost activat la timp în 2025. Ministerul Agriculturii nu a semnat documentele necesare, iar activitatea specialiștilor este blocată. Consecințele ar putea fi dezastruoase: culturi compromise, pierderi financiare și presiune asupra bugetului de stat.

„Oprirea sistemului e ca și cum ai retrage pompierii în mijlocul unui incendiu,” avertizează Ionuț Lazăr, director în cadrul Unității de Combatere Moldova 2.

Ce ar trebui să protejeze sistemul antigrindină?

Sistemul protejează peste 2 milioane de hectare din județe precum Iași, Vaslui, Vrancea, Prahova, Buzău, Olt, Dolj, Mehedinți, Mureș și Alba. Include 6 unități de combatere, 106 puncte de lansare și mobilizează peste 1.500 de specialiști anual.

„Fără acest sistem, vorbim de culturi distruse, locuri de muncă pierdute, alimente mai scumpe și o Românie agricolă expusă hazardului,” declară Ionuț Lazăr.

Tehnologia din spatele sistemului: rachete cu iodură de argint

Sistemul românesc funcționează pe baza rachetelor care dispersează iodură de argint în atmosferă pentru a preveni formarea grindinei. Această metodă are o eficiență de 75-80% și permite intervenții rapide, în doar câteva minute, pe baza imaginilor radar.

Țări precum Republica Moldova și Bulgaria au pornit deja oficial sistemele antigrindină, consolidându-și astfel protecția agricolă într-un sezon cu riscuri climatice crescute.

Ce alternative există?

• Generatoare terestre – Eficiență redusă; iodura ajunge greu la altitudinile unde se formează grindina
• Tehnologie cu unde sonore – Testată inclusiv în România, dar cu acuratețe scăzută
• Aeronave special echipate – Eficiente, dar costisitoare
• Lasere antigrindină – Extrem de scumpe și greu de aplicat pe suprafețe mari
• Asigurări agricole – Nu pot preveni pagubele, doar oferă despăgubiri post-factum

Concluzie: Un pericol iminent pentru securitatea alimentară

Întârzierea activării sistemului antigrindină lasă România vulnerabilă în fața schimbărilor climatice. „Este un pilon esențial al securității alimentare,” spune Lazăr, atrăgând atenția asupra riscului de instabilitate economică în mediul rural și a pierderii unui avantaj strategic regional.

Într-o perioadă în care fiecare zi de întârziere poate însemna pierderi imense, lipsa unei decizii rapide de la Ministerul Agriculturii poate transforma o problemă birocratică într-o criză agricolă națională.

Citește și

• Peste 5.400 de militari americani sunt în drum spre Europa. Apărarea României va fi simulată în cadrul exercițiului Saber Guardian 25
• Ce este dismorfia financiară? Un fost manager britanic își acuză compania că i-a tăiat bonusurile și l-a lăsat sărac
• Rusia lansează un nou atac cu rachete asupra orașului Sumî. 6 persoane au fost ucise în ultimele 24 de ore în Ucraina