Studiu alarmant: Pământul a pierdut anual, în ultimele patru decenii, suficientă gheață cât să acopere suprafața Austriei

Încălzire globală: Groenlanda pierde 36 de mii de miliarde de tone de gheață până la sfârșitul secolului Studiu îngrijorător privind suprafața de gheață a Pământului. Foto: Profimedia
  • Pământul a pierdut aproximativ 87.000 de kilometri pătrați de gheață în fiecare an, din 1979 până în 2016.
  • Criosfera, învelișul total de gheață al Pământului, conține aproape trei sferturi din apa dulce a planetei și este un bun indicator al faptului că suprafața se micșorează din cauza temperaturilor tot mai mari de la an la an.
  • Prima zi de îngheț are loc în medie cu 3,6 zile mai târziu decât în 1979 și se dezgheață cu aproximativ 5,7 zile mai devreme.
  • Înainte de acest studiu, schimbările criosferei nu au fost nu au fost măsurate.

Un nou studiu arată că Pământul a pierdut în fiecare an, începând din 1979, suficientă gheață cât să acopere o țară precum Austria sau Azerbaidjan.

Potrivit cercetării, planeta a pierdut aproximativ 87.000 km2 de gheață în fiecare an din 1979 până în 2016, scrie Daily Mail.

Ce este criosfera și cum ne afectează micșorarea ei

Suprafața colectivă de gheață, cunoscută sub numele de criosferă și care deține aproape trei sferturi din apa dulce a planetei, este un bun indicator al faptului că suprafața de gheață a Pământului se micșorează din cauza încălzirii globale.

„Criosfera este unul dintre cei mai sensibili indicatori climatici și primul care demonstrează o lume în schimbare. Schimbarea dimensiunii sale reprezintă o schimbare globală majoră, mai degrabă decât o problemă regională sau locală”, a declarat Xiaoqing Peng, geograf la Universitatea Lanzhou din China.

La începutul lunii ianuarie, NASA a declarat că anul 2020 a fost cel mai cald înregistrat vreodată, la egalitate cu 2016. Temperatura medie globală a fost cu 1,02 grade Celsius mai mare decât media înregistrată între 1951 și 1980.

Înainte de acest studiu, schimbările din criosfera globală nu fuseseră măsurate.

Cercetătorii au folosit măsurătorile efectuate de sateliți de la National Snow and Ice Data Center (NSIDC) și au analizat adâncimea zăpezii centrului european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu și au comparat aceste măsurători cu cele ale celor 28.000 de stații meteorologice locale de pe întreaga planetă.

Cea mai mare parte a diminuării a avut loc în emisfera nordică, pierzându-se în fiecare an aproximativ 101.786 kilometri pătrați, adică aproximativ cât suprafața stgatului american Kansas.

În emisfera sudică, criosfera a crescut cu aproape 14.000 km pătrați pe an, în mare parte datorită gheții marine din Marea Ross, ajutată de vânt și de curenții oceanici și de apa rece de topire a gheții din Antarctica.

Planeta se dezgheață mai devreme și îngheață mai târziu

În plus, cercetătorii au constatat că prima zi de îngheț are loc în medie cu 3,6 zile mai târziu decât în 1979 și se dezgheață cu aproximativ 5,7 zile mai devreme.

„Acest tip de analiză este o idee bună pentru un indice sau un indicator global al schimbărilor climatice”, a declarat Shawn Marshall, glaciolog la Universitatea din Calgary, care nu a fost implicat în acest studiu.

Shawn Marshall a spus că datele ar putea fi folosite pentru a examina când gheața și stratul de zăpadă oferă Pământului strălucirea maximă și pentru a vedea cum reflectă pământul căldura, cunoscut sub numele de efectul albedo, și ce rol joacă acesta în schimbările climatice.

Autorii studiului mai spun că setul de date globale poate fi folosit acum pentru a cerceta în continuare impactul schimbărilor climatice asupra criosferei și modul în care aceste schimbări afectează ecosistemele, schimbul de carbon și calendarul ciclurilor de viață ale plantelor și animalelor.

Descoperirile au fost publicate în revista științifică Earth’s Future.

În luna iunie, un studiu separat a sugerat că slăbirea calotei glaciare și creșterea temperaturii mărilor ar putea provoca un „efect de domino climatic”, care ar avea un impact asupra a aproape 40% din populația lumii.

În luna mai, cercetătorii au descoperit că stratul de gheață din Groenlanda, al doilea ca mărime de pe planetă, este aproape de a atinge punctul de topire fără întoarcere.