Marian Enache, președintele CCR: „Voi încerca cu colegii din CCR să avem o deschidere și mai mare spre aplicarea dreptului UE, prin intermediul Constituției României”

• „Vrem să realizăm o deschidere mai mare a CCR. Este bine să nu trăim într-un turn de fildeș”
• „O decizie CCR nu trebuie doar să satisfacă exigențele formale, trebuie să fie și adecvată”
• „CCR nu trebuie să fie nici jucătoare, nici arbitru. CCR trebuie să rămână într-un echilibru față de cele trei puteri în stat”
• „România are nevoie de legi bune, clare. Trebuie îmbunătățită situația. Este o problemă la noi în privința calității legilor”
• „Obligativitatea respectării deciziilor CCR este o cerință a statului de drept și a stabilității securității raporturilor juridice”
• „Vom analiza cu toată atenția Legile Justiției, dacă ajung în control de constituționalitate, raportat la Constituție”
• „CCR a păstrat un echilibru în aplicarea dreptului UE, nu au existat derapaje, CCR nu a fost radicală”
• „Vrem un dialog judiciar mai pronunțat, mai activ, cu CJUE pentru a ne explica, da interpretări și pentru a colabora”

„Există percepții diferite despre CCR. Încă din 1991, a existat o rezistență foarte mare față de CCR. Erau atunci întrebări: cum este posibil ca o instituție să declare neconstituțională o lege adoptată de Parlament? CCR s-a născut dificil, aproape cu forcepsul, în Adunarea Constituantă a României. România a avut în istoria sa control de constituționalitate judecătoresc. În Adunarea Constituantă, nu se făcea diferența între statul legal și statul de drept. Înființarea Curții Constituționale a însemnat un salt uriaș în înțelegerea democrației. Statul de drept a fost consacrat prin înființarea Curților Constituționale”, a declarat președintele CCR, Marian Enache, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.

Ales pe 11 iunie 2022 președinte al Curții Constituționale a României, Marian Enache susține că și-a propus ca în mandatul său CCR să se deschidă mai mult către societate: „Prima direcție este să realizăm o deschidere mai mare a CCR. CCR se deschide către celelalte profesii, autoritățile statului, mediul universitar. Vrem să ne deschidem către societate și mass – media. O deschidere a CCR este reciproc benefică. O decizie a CCR nu aplică numai Dreptul, ci și democrația. Este bine să nu trăim într-un turn de fildeș. Este vorba de întâlniri informale din care să cunoaștem frământările. În întâlniri nu vom negocia ce decizii vom da. Cu partidele politice, ne vom întâlni mai puțin. CCR n-a fost ruptă de societate, dar relația cu societatea se poate îmbunătăți. CCR protejează drepturile și libertățile românilor. CCR trebuie să fie mai bine conectată la problemele societății. O decizie CCR nu trebuie doar să satisfacă exigențele formale, trebuie să fie și adecvată”..

Noul președinte al CCR crede că instituția pe care o conduce nu trebuie să fie nici „jucător” și nici „arbitru” în perioada următoare. Pe ordinea de zi a Parlamentului sunt noile Legi ale Justiției care, probabil, vor ajunge și în discuția CCR pe control de constituționalitate. Din această perspectivă, președintele CCR reiterează că „obligativitatea respectării deciziilor CCR este o cerință a statului de drept și a stabilității securității raporturilor juridice”:

„CCR nu trebuie să fie nici jucătoare, nici arbitru. CCR nu poate fi jucător în România. Este inadecvat ca CCR să dea îndrumări în decizii. Mai este un risc care s-a petrecut în Europa: „guvernarea magistraților”. CCR trebuie să rămână într-un echilibru față de cele trei puteri în stat. CCR nu face parte din cele trei puteri din stat”. Când există decizii de interpretare, ea salvgardează textul legal. Pe decizii de neconstituționalitate, există necesitatea punerii în acord a legilor. Este posibil ca în unele cazuri Parlamentul să nu mai considere reglementarea acelei situații. Regula este ca Parlamentul să intervină în timp util după deciziile CCR. La nivelul staff-urilor, trebuie să existe deschidere. Observăm des că apar legi care încalcă principiul bicameralismului. Putem preveni prin discuții informale aceste lucruri, la nivel de experți. Legi care ar trebui să apară sunt declarate neconstituționale pe motive extrinseci. România are nevoie de legi bune, clare. Trebuie îmbunătățită situația, la nivel de expertiză. Este o problemă la noi în privința calității legilor. Universitățile ar trebui să insiste pe formarea unor specialiști în elaborarea legilor. (…) Mă prevalez de obligația de rezervă, în privința Legilor Justiției, nu pot exprima acum un punct de vedere. Obligativitatea respectării deciziilor CCR este o cerință a statului de drept și a stabilității securității raporturilor juridice. Este posibil ca Legile Justiției să ajungă în control de constituționalitate la CCR. Constituția comportă efecte „erga omnes” – care privesc pe toată lumea. Noi vom analiza cu toată atenția Legile Justiției, dacă ajung în control de constituționalitate, raportat la Constituție”.

În ceea ce privește discuția despre preeminența dreptului european în fața dreptului național, Marian Enache a declarat în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News, că și-a propus deschiderea unui dialog instituțional cu CJUE, în perspectiva aplicării dreptului UE, prin intermediul Constituției României:

„Justiția constituțională are o mare responsabilitate în clădirea Europei ca spațiu comun de libertate, securitate și justiție. CCR a păstrat un echilibru în aplicarea dreptului UE, nu au existat derapaje, CCR nu a fost radicală. Sunt curente care dramatizează, dar Constituția României nu se desființează. Deciziile CCR rămân obligatorii pentru toate autoritățile statului. Voi încerca cu colegii din CCR să avem o deschidere și mai mare spre aplicarea dreptului UE, prin intermediul Constituției României. Prin clauza de identitate națională, statele au construit o doctrină și limite în aplicarea normelor UE. Cea mai productivă în acest sens a fost Curtea Constituțională a Germaniei. Vrem un dialog judiciar mai pronunțat, mai activ, cu CJUE pentru a ne explica, da interpretări și colabora. Vrem să promovăm un dialog informal cu CJUE. La sfârșitul lunii septembrie, președintele CJUE va fi în România, va sosi și la CCR”.