Victor Alistar, membru CSM: „Nicio problemă mare din Justiție n-a fost rezolvată prin noile Legi ale Justiției. Intrarea în Schengen și ieșirea de sub MCV– nu se vor întâmpla”

• „Am făcut propuneri la Legile Justiției ca durata de soluționare a urmării penale în parchete să nu depășească jumătatea perioadei de prescripție. N-a interesat pe nimeni în Legile Justiției rezolvarea acestei probleme”
• „La crimă organizată stai 1000 de ani ca să supraveghezi în timp ce victimele sunt abuzate – ca să-ți faci tu dosarul!Pe corupție, dacă ai mită de 150 de milioane de euro, de ce ai stat pe dosare?”
• „Dacă vrem să avem o Justiție mai bună, nu o avem mai bună prin diminuarea statutul magistratului”
• „Problema este că la noi magistrații dau hotărâri definitive de la 26, 27 de ani. La noi, ies magistrații tineri din magistratură pentru că intră foarte tineri în sistem”
• „Sistemele publice trebuie să funcționeze pe performanță și atingerea misiunilor lor. Este răspunderea CSM, a ministerului Justiției, a Parlamentului că în Justiție sunt deficiențe”
• „Nu s-a mai făcut un control de management la Ministerul Public de peste 4 ani. După ce am cerut control la Ministerul Public, am primit o hotărâre a Secției de Procurori că am afectat independența tuturor procurorilor din România”
• „Altă modificare care nu-și are sensul în noile Legi ale Justiției: să eliminăm supremația Constituției. Deci pentru ce s-au modificat Legile Justiției?”
• „Noi n-avem dreptul la o Justiție egală, predictibilă și coerentă? Nu explică nimeni de ce ministerul Justiției s-a opus la amendamentul despre unificarea practicii în aceeași instanță”
• „În noile Legi ale Justiției: practica neunitară, durata proceselor, încărcarea pe magistrat, profesionalismul sunt nerezolvate”
• „Eu sper ca decizia CCR să fie una înțeleaptă. CSM a cerut ca în Legile Justiției să se mențină obligativitatea respectării deciziilor CCR. Cred că la CCR anumite aspecte din legi să fie întoarse în Parlament”

„Instituția prescripției este prevăzută în orice stat. Dacă autoritatea publică, într-o perioadă mare de timp, nu a fost în stare să demonstreze culpa ta, nu poți să stau cu sabia lui Damocles o viață întreagă. Prescripția este o garanție că statul nu se duce, când ești la pensie, ca să vadă ce ai făcut în copilărie. Justiția penală trebuie făcută în termeni rezonabili pentru a produce efecte. CCR a spus că actele de urmărire penală nu pot fi cele prin care ai mutat dosarul dintr-un sertar în altul. Decizia CCR din 2018 spunea în ce condiții poate exista prescripția specială. Faptul că ulterior au fost aplicate măsuri în desconsiderarea deciziei CCR, a dus la a doua decizie CCR, care a scos din vigoare prescripția specială. ÎCCJ a spus acum doar cum se aplică legea la nivelul întregii țări. Cei care au spus că nu poate funcționa decizia CCR pentru că ar fi o normă de procedură – au fost complet pe lângă. Cum se ajunge la prescripție? Fie nu s-a detectat fapta, fie a stat foarte mult în investigare. De ce se stă pe dosare? Comunicatul DNA sigur nu ne-a spus nimic. Am făcut propuneri la Legile Justiției ca durata de soluționare a urmării penale în parchete să nu depășească jumătatea perioadei de prescripție. N-a interesat pe nimeni în Legile Justiției rezolvarea problemei privind prescripția. La crimă organizată stai 1000 de ani ca să supraveghezi în timp ce victimele sunt abuzate – ca să-ți faci tu dosarul! Pe corupție, dacă ai mită de 150 de milioane de euro, de ce ai stat pe dosare? Ce-ai făcut între 2018 și 2022 cu dosarele? Acum vii și spui că sunt prejudicii de 1,2 miliarde de euro? Sunt și procurori mulți care își fac datoria dar nu sunt printre vedete. 8 ani ai stat pe dosare, dacă nu 9 sau 10? Despre ce vorbim? Ar fi interesant ca pe cele 557 de dosare din comunicatul DNA să se prezinte la fiecare data la care s-a sesizat organul de urmărire penală și când a intervenit prescripția”, a declarat în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News, Victor Alistar, membru CSM, referindu-se la decizia ÎCCJ și deciziile CCR privind prescripția.

Cât despre pensiile magistraților și vârsta de pensionare, Alistar susține că o îmbunătățire a calității actului de Justiție nu se va produce dacă este redus statutul celor care lucrează deja în sistemul judiciar:

„Eu nu beneficiez și nu voi beneficia de pensie de serviciu. Statutul magistraților este dat ca ei să se ocupe cu toată dedicarea de cauzele oamenilor. Dacă magistrații nu-și fac datoria, avem altă problemă: că nu răspund. Dacă vrem să avem o justiție mai bună, nu o avem mai bună prin diminuarea statutul magistratului. Este o ipocrizie și un populism să spui: de ce capra vecinului are 3 lei mai mult decât a mea? Justiția și democrația costă, problema este când ele sunt disfuncționale. Eu sunt foarte nemulțumit de cum funcționează Justiția, dar soluția nu este să diminuezi statutul celor care lucrează în Justiție, ci să pui disciplină și sancțiuni. Nu va fi ordonanță de urgență, ci probabil o ordonanță simplă, în decembrie. Noi am scris reformele care vor fi în PNRR și cei de la Bruxelles au fost de acord, altele au fost la liber impuse. Va trebui să se facă o anumită ajustare la statutul magistraților. Vârsta de pensionare nu a făcut obiectul unei decizii CCR. Ca justițiabil, eu nu vreau să ajung pe mâna unui magistrat obosit și ținut cu forța acolo. Problema este că la noi magistrații dau hotărâri definitive de la 26, 27 de ani. La noi, ies magistrații tineri din magistratură pentru că intră foarte tineri în sistem. Politicienii nu și-au respectat în niciun fel vreo înțelegere cu magistratura. Eu am făcut legătura între calitatea actului de Justiție și percepția din partea societății. Am atras atenția asupra duratei de soluționare, perioadei de motivare a hotărârilor, asupra practicii neunitare. Doi frați – unul a câștigat, unul a pierdut, pe aceeași cerere scrisă, la aceeași instanță. Independența magistratului este felul în care apreciază soluția pe care urmează să o pronunțe. Justiția este un sistem public, nu un supra-sistem. Sistemele publice trebuie să funcționeze pe performanță și atingerea misiunilor lor. Este răspunderea CSM, a ministerului Justiției, a Parlamentului că în Justiție sunt deficiențe. Nu s-a mai făcut un control de management la Ministerul Public de peste 4 ani. După ce am cerut control la Ministerul Public, am primit o hotărâre a secției de procurori că am afectat independența tuturor procurorilor din România”.

Victor Alistar, reprezentantul societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, este de părere că prin noile Legi ale Justiției, recent adoptate de Parlament, nu a fost rezolvată nicio problemă mare a Justiției din România, ba din contră:

„Cred că Legile Justiției nu au fost bine chibzuite, consultarea nu a fost reală, ci mimată. Ce-a ieșit la final din Legile Justiției nu îmbunătățește sistemul de Justiție. Legile Justiției au slăbit Inspecția Judiciară, au eliminat disciplina Juridică, n-au unificat practica, au diminuat statutul membrilor CSM. În cercurile minister – Bruxelles, scopul a fost să se elimine litera „a” din răspunderea disciplinară a magistraților. Cred că Legile Justiției au fost cu țintă.

Acum dacă un magistrat își dă pantalonii jos în Piața Universității și este fotografiat – nu există text de lege ca să-l sancționezi. Altă modificare care nu-și are sensul: să eliminăm supremația Constituției. Pentru ce s-au modificat Legile Justiției? Au fost inclusiv erori tehnice. Amendamentul care impunea unificarea practicii la nivelul instanței – a fost eliminat. Au mers cu o mânie proletară ca să adopte legile pe repede înainte. Noi n-avem dreptul la o Justiție egală, predictibilă și coerentă? Nu explică nimeni de ce ministerul Justiției s-a opus la amendamentul despre unificarea practicii la aceeași instanță. Inspecția Judiciară este afectată grav prin noile Legi ale Justiției, este spartă în centre de putere. Garanțiile obținute pentru Inspecția Judiciară s-au topit toate prin noile legi. Au aruncat mortul pe masă și-acum să ne descurcăm noi”.

Cât despre decizia CCR pe noile Legi ale Justiției, Victor Alistar a declarat în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News, că speră ca aceasta să fie una „înțeleaptă”, mai ales că există semne că tot ce s-a promis în schimbul adoptării de către România a noilor Legi ale Justiției – nu se va întâmpla:

„Asta este cu îmbunătățirea Justiției, iar ne întoarcem la câmpul tactic. În Legile Justiției: practica neunitară, durata proceselor, încărcarea pe magistrat, profesionalismul sunt nerezolvate. Nicio problemă mare din Justiție n-a fost rezolvată prin noile legi ale Justiției. Intrarea în Schengen și ieșirea de sub MCV– nu se vor întâmpla. Eu sper ca decizia CCR să fie una înțeleaptă. CSM a cerut ca în Legile Justiției să se mențină obligativitatea respectării deciziilor CCR. Cred că la CCR anumite aspecte din legi să fie întoarse în Parlament. După adoptarea Legilor Justiției au apărut discuții în coaliție cu privire la validitatea unor soluții. Semnele arată că ce s-a promis în schimbul Legilor Justiției nu se va întâmpla”.