Amestecul și combinarea unor vaccinuri COVID oferă o imunitate ridicată. Iată ce scot la iveală noile studii științifice

• Într-un studiu realizat la Universitatea Oxford s-a constatat că sistemul imunitar al oamenilor a reacționat mai bine atunci când au primit o primă doză de vaccinuri AstraZeneca sau Pfizer-BioNTech urmată de Moderna, nouă săptămâni mai târziu
• În studiul efectuat pe 1.070 de voluntari s-a arătat, de asemenea, că o doză de vaccin Pfizer-BioNTech urmată de o injecție Moderna a fost mai bună decât două doze de Pfizer-BioNTech.
• Multe țări au implementat o abordare de tip mix-and-match cu mult înainte de a fi disponibile date clare, deoarece s-au confruntat cu un număr tot mai mare de infecții

Într-un studiu realizat de Universitatea Oxford din Marea Britanie, cu privire la amestecul de vaccinuri COVID-19, arată că sistemul imunitar al oamenilor a reacționat mai bine atunci când au primit o primă doză de vaccinuri AstraZeneca sau Pfizer-BioNTech urmată de Moderna nouă săptămâni mai târziu.

„Am observat un răspuns al sistemului imunitar foarte bun în general… de fapt, mai mare decât pragul stabilit de Oxford-AstraZeneca pentru vaccinul cu două doze”, a declarat luni Matthew Snape, profesorul de la Oxford care a realizat studiul Com-COV2.

Descoperirile care susțin dozarea flexibilă vor oferi o oarecare speranță țărilor cu venituri mici și medii care ar putea fi nevoite să amestece vaccinurile pentru prima și a doua doză, în cazul în care rezervele se reduc sau devin instabile.

„Arătăm că nu trebuie să te limitezi la primirea aceluiași vaccin pentru a doua doză și că, dacă programul va fi livrat mai rapid prin utilizarea mai multor vaccinuri, atunci este în regulă să faci acest lucru”, au transmis cercetătorii de la Universitatea din Oxford.

În studiul efectuat pe 1.070 de voluntari s-a arătat, de asemenea, că o doză de vaccin Pfizer-BioNTech urmată de o injecție Moderna a fost mai bună decât două doze de Pfizer-BioNTech. Pfizer-BioNTech urmat de Novavax a indus anticorpi mai mari decât schema cu două doze Oxford-AstraZeneca, deși această schemă a indus răspunsuri mai scăzute la anticorpi și la celulele T decât schema cu două doze de Pfizer-BioNTech.

Nu au fost ridicate probleme de siguranță, potrivit studiului Universității Oxford, publicat în revista medicală Lancet. Multe țări au implementat o abordare de tip mix-and-match cu mult înainte de a fi disponibile date solide, deoarece s-au confruntat cu un număr tot mai mare de infecții, cu rezerve scăzute și cu o imunizare lentă din cauza unor probleme de siguranță.

Longevitatea protecției oferite de vaccinuri a fost analizată cu atenție, fiind luate în considerare și doze de rapel în contextul creșterii numărului de cazuri. Descoperirea unor noi variante, printre care Delta și Omicron, a crescut presiunea pentru accelerarea campaniilor de vaccinare.

Probele de sânge de la participanți au fost testate împotriva variantelor Wild-Type, Beta și Delta, au declarat cercetătorii studiului Com-COV2. Aceștia au adăugat că eficacitatea vaccinurilor împotriva variantelor a scăzut, dar acest lucru a fost consecvent la toate cursurile mixte.

Implementarea de vaccinuri care utilizează tehnologii diferite – cum ar fi ARNm de la Pfizer-BioNTech și Moderna, vectorul viral de la AstraZeneca și injecția pe bază de proteine de la Novavax – în cadrul aceluiași program este o abordare relativ nouă. Rezultatele ar putea oferi informații pentru noi abordări ale imunizării împotriva altor boli, a declarat Snape.

Cercetarea a fost concepută ca un așa-numit studiu de „non-inferioritate”. Intenția a fost de a demonstra că amestecul nu este substanțial mai rău decât schemele standard. Astfel, s-au comparat răspunsurile sistemului imunitar cu răspunsurile gold-standard, raportate în studiile clinice anterioare ale fiecărui vaccin.

Totodată, cu puțin timp în urmă, Organizația Mondială a Sănătății a recomandat să nu se utilizeze plasma sanguină a pacienților care s-au vindecat de COVID-19 pentru a-i trata pe cei bolnavi. Reprezentanții OMS au transmis că dovezile actuale arată că nu îmbunătățește supraviețuirea și nici nu reduce nevoia de ventilatoare.

De asemenea, metoda este costisitoare și necesită mult timp pentru a fi administrată, a precizat OMS într-un comunicat.

Ipoteza pentru utilizarea plasmei este că anticorpii pe care îi conține ar putea opri replicarea noului coronavirus și ar putea opri deteriorarea țesuturilor. Mai multe studii care au testat plasmă de sânge de convalescență nu au arătat niciun beneficiu aparent pentru tratarea pacienților cu COVID-19 care sunt grav bolnavi.