ANALIZĂ. Ce știu specialiștii despre impactul bolii Covid-19 asupra copiilor? Pot aceștia răspândi boala?

Copiii-într-o-sală-de-clasă-cu-geamurile-deschise Sursa: Profimedia
  • Studiile existente indică faptul că la vârstă primară, cel puțin, copiii contractează virusul mai rar.
  • Copiii pot răspândi virusul, dar ei nu sunt principalii factori de transmisie.
  • Covid prezintă un risc foarte mare pentru copiii foarte bolnavi de cancer sau de alte afecțiuni severe.
  • Copiii sunt supuși însă unor riscuri majore din cauza închiderii școlilor: lacunele educaționale, abuzul fizic, anxietatea și depresia generate de izolarea socială și multe altele.

Copiii sunt de obicei foarte buni transmițători de germeni respiratori, astfel încât este destul de enigmatic faptul că par a nu fi transmițători majori ai coronavirusului care cauzează Covid-19, scrie Bloomberg.

De asemenea, foarte puțini copii sunt spitalizați cu Covid. Inițial, s-a considerat că ei sunt mai puțin susceptibili de a se îmbolnăvi grav. Studii ulterioare au indicat faptul că la vârstă primară, cel puțin, copiii contractează virusul mai rar. Dar ei nu sunt imuni la o mulțime de daune indirecte ale Covid-19, abuzul fizic, lacunele educaționale, anxietatea și depresia pe care le generează închiderea școlilor, izolarea socială și alte consecințe generatoare de stres.

Care este probabilitatea îmbolnăvirii copiilor de Covid?

Cu toate că reprezintă 29% din populația globală, copiii sub 18 ani au reprezentat aproximativ 8% din totalul cazurilor de coronavirus raportate la nivel mondial anul trecut, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Comparativ cu adulții, copiii cu Covid-19 este posibil să nu manifeste simptome sau, în cazul în care o fac, acestea să fie preponderent ușoare, limitate la nivelul nasului, al gâtului și al căilor respiratorii superioare, rareori necesitând spitalizare.

De ce sunt mai slabe șansele îmbolnăvirii copiilor?

Există mai multe motive. Copiii pot avea un răspuns imun înnăscut mai puternic la virus, care duce la activarea unor mecanisme de apărare nespecifice în câteva ore de la apariția acestuia în organism. Cel mai important este faptul că în cazul copiilor pot lipsi mulți dintre factorii care, prin Covid-19, îi expun pe adulți, și mai ales persoanele în vârstă, la riscul unor boli mai grave. Acești factori sunt:

  • deteriorarea vaselor de sânge, care apare odată cu vârsta și crește pericolul formării cheagurilor periculoase;
  • o abundență a tipului de proteină de la suprafața celulară pe care coronavirusul o utilizează pentru a invada celulele;
  • modificări ale sistemului imunitar, legate de vârstă, care reduc răspunsul antiviral;
  • boli cronice, precum obezitatea, diabetul și hipertensiunea arterială, precum și boli cronice pulmonare, cardiace sau renale.

Copiii pot dezvolta o formă gravă de Covid?

Da. Copiii mor extrem de rar din cauza unei infecții cu SARS-CoV-2, dar asta se poate întâmpla în cazul copiilor foarte bolnavi de cancer sau de alte afecțiuni care pun viața în pericol.

Relativ mai frecventă este o tulburare sanguină gravă, cunoscută sub numele de sindrom inflamator pediatric multisistem (PIMS) sau sindrom inflamator multisistem la copii (MIS-C), care în SUA a afectat mai mult de 2.000 de copii. Această afecțiune potențial letală este similară cu boala Kawasaki și apare la 2 din 100.000 de persoane cu vârsta sub 21 de ani, un procent foarte mic din rata de 322 la 100.000, la care este diagnosticată infecția cu coronavirus în această grupă de vârstă. Deși afecțiunea este ușor de tratat, unii pacienți pot suferi anomalii cardiace cu o gravitate variabilă.

Alte posibile probleme

Este posibil ca unii copii să sufere de simptome de „Covid de durată”: oboseală, dureri musculare și articulare, dificultăți de respirație și palpitații cardiace, întâlnite la adulți.

Un mic studiu efectuat la Roma a constatat că jumătate dintre pacienții pediatrici au avut cel puțin un simptom persistent după 120 de zile, 43% suferind de o indispoziție care a afectat activitățile zilnice ale copilului. Un studiu și mai restrâns din luna septembrie a constatat leziuni cardiace la unul din 7 elevi de la școli sportive, inclusiv în cazul celor care, deși infectați, nu au prezentat nici un simptom evident.

Copiii răspândesc virusul?

Da. Copiii pot transmite SARS-CoV-2 altor copii și adulților. Totuși, studiile realizate până acum au constatat că în special copiii mai mici nu sunt principalii factori de transmisie în familie și în cadrul comunităților.

În SUA, chiar și după redeschiderea școlilor în octombrie, grupa de vârstă între 20-49 de ani a fost responsabilă pentru infectarea a aproape trei sferturi dintre pacienții cu SARS-CoV-2, în timp ce mai puțin de 5% dintre cazuri s-au datorat transmiterii virusului de la copii cu vârste cuprinse între 0-9 ani și mai puțin de 10% de la copii cu vârste între 10-19 ani, a constatat un studiu publicat în jurnalul Science. De asemenea, copiii sub 10 ani, pot fi mai puțin expuși la infecții.

Noile variante ale virusului și copiii

Nu se cunoaște încă cum afectează copiii noile variante. Varianta B.1.1.7 descoperită în Regatul Unit în septembrie este semnificativ mai transmisibilă decât tulpinile care circulau anterior și a fost asociată cu o creștere a infecțiilor la toate categoriile de vârstă, inclusiv la copiii sub 15 ani.

Israelul, unde varianta a proliferat din decembrie, a raportat o creștere abruptă a infecțiilor în rândul tinerilor în ianuarie. Peste 50.000 de copii și adolescenți au fost testați pozitiv în ianuarie, mai mult decât a înregistrat țara de la începutul pandemiei, proporția cazurilor zilnice noi în rândul copiilor sub 10 ani crescând cu 23%, a informat în 8 februarie jurnalul medical BMJ.

Cât de riscante sunt școlile?

Autoritățile din SUA au declarat în februarie că datele disponibile arată că „învățarea prin prezența fizică în școli nu a fost asociată cu o transmitere substanțială a virusului în cadrul comunității”.

Școlile nu au fost însă principalii factori de transmitere a Covid-19, spune OMS. Personalul didactic și alți adulți care petrec perioade prelungite în școli nu par să prezinte un risc mai mare de infectare cu Covid-19 decât cei cu alte ocupații.

De ce să închidem școlile?

Responsabilii din domeniul sănătății spun că o astfel de decizie nu ar trebui luată ușor din cauza impactului negativ pe care închiderea școlilor îl are asupra educației și sănătății fizice și mentale a copiilor, ci mai degrabă ar trebui să fie ultima soluție care ar trebui luată în calcul.

Deși ținerea copiilor departe de sălile de clasă ar putea ajuta la reducerea transmiterii, nu reprezintă însă o măsură care va preveni, în sine, apariția de noi cazuri în comunitate, în absența altor măsuri, precum sunt restricțiile privind adunările și purtarea măștilor.

A afectat pandemia învățarea?

În 2020 pandemia a afectat peste 1,6 miliarde de elevi, în peste 190 de țări, potrivit Unesco. Majoritatea elevilor și studenților au continuat să fie afectați de închiderea totală sau parțială a școlilor și a universităților până în ianuarie, crescând riscul unor lacune severe în învățare, riscul abandonului școlar și al izolării sociale.

Deși au fost folosite alternative de învățare la distanță, aproximativ 470 de milioane de elevi nu pot avea acces la conținut online sau la alt conținut necesar pentru educația la distanță.

Ce efecte va avea această situație?

Închiderea prelungită a școlilor va conduce cu siguranță la daune economice și psihologice de lungă durată, cele mai afectate fiind grupurile defavorizate și marginalizate. Cu cât copiii dezavantajați stau mai mult timp departe de școală, cu atât mai slabe sunt șansele ca aceștia să revină la școală. Potrivit Unicef, șansele de a nu mai frecventa școala primară sunt de aproape cinci ori mai ridicate în cazul copiilor din familiile cele mai sărace decât în cel al copiilor din familiile cele mai bogate.

Cel mai grav afectați vor fi copiii din țările cu venituri mici și medii, dar și în țările bogate există inechități mari. În SUA se estimează că pierderile cele mai mari în învățare vor fi, probabil, în rândul tinerilor din familii cu venituri mici, și în rândul comunitățile de culoare și hispanice, lacunele deja existente mărindu-se cu 15-20%. Adolescenții care nu vor absolvi liceul, pot avea salarii mai mici și alte dezavantaje, inclusiv reducerea speranței de viață.

De ce sunt școlile atât de importante?

Pe lângă faptul că sunt un loc de învățare, școlile reprezintă adesea locuri sigure, care oferă copiilor și sprijin social, emoțional și nutrițional. Renunțarea la școală sau lipsa lecțiilor crește riscul de sarcină la vârsta adolescenței, de exploatare sexuală, căsătorii premature, violență și insecuritate alimentară, potrivit Unicef. Închiderea prelungită a școlilor poate perturba, de asemenea, servicii importante, precum imunizarea și sprijinul psihosocial.

Există măsuri care pot atenua riscurile pentru școli?

Da. OMS și alte instituții au subliniat importanța unor strategii prin care se pot atenua aceste riscuri, utilizarea corectă a măștilor, distanțarea socială, curățarea și întreținerea sălilor de clasă, precum și urmărirea rapidă a contactelor și comunicarea frecventă cu părinții, elevii, profesorii și personalul.