Care sunt cele cinci scenarii posibile privind evoluţia Covid-19

Care sunt cele cinci scenarii posibile privind evoluţia Covid-19
  • Centrul pentru Controlul Epidemiilor din SUA a elaborat cinci scenarii de planificare în cazul epidemiei de Covid-19
  • Scenariile au rolul de a-i ajuta pe oficialii din domeniul sănătăţii publice care utilizează modele matematice privind evoluţia epidemiei
  • Fiecare scenariu are un set de valori numerice referitoare la caracteristicile biologice şi epidemiologice ale Covid-19

Ești curios care ar fi scenariile posibile privind evoluţia epidemiei Covid-19? Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Epidemiilor din SUA şi Biroul secretarului asistent pentru Pregătire şi Reacţie au elaborat cinci astfel de scenarii.

Iată care sunt cele cinci scenarii:

Scenariul 1

– valori scăzute ale transmisibilităţii virusului şi severităţii bolii;
– procent redus de contagiere înainte de apariţia simptomelor;
– procent redus al infecţiilor fără simptome şi o contribuţie redusă a acestor cazuri la contagiere;

Scenariul 2

– valori scăzute ale transmisibilităţii virusului şi severităţii bolii;
– procent mai ridicat de contagiere înainte de apariţia simptomelor;
– procent mai mare al infecţiilor fără simptome şi o contribuţie mai mare a acestor cazuri la contagiere;

Scenariul 3

– valori mai mari ale transmisibilităţii virusului şi severităţii bolii;
– procent redus de contagiere înainte de apariţia simptomelor;
– procent redus al infecţiilor fără simptome şi o contribuţie redusă a acestor cazuri la contagiere;

Scenariul 4

– valori mai mari ale transmisibilităţii virusului şi severităţii bolii;
– procent mai mare de contagiere înainte de apariţia simptomelor;
– procent mai mare al infecţiilor fără simptome şi o contribuţie mai mare a acestor cazuri la contagiere;

Scenariul 5

– valori ale parametrilor privind severitatea bolii, transmiterea virală, transmiterea presimptomatică şi asimptomatică reprezentând cele mai bune estimări, pe baza celor mai recente date din monitorizări şi a cunoştinţelor ştiinţifice.

În Scenariul 1, rata de infectare este de 2, ajungând la 3 în Scenariul 4, cea mai bună estimare (Scenariul 5) având un coeficient de 2,5.

În Scenariul 1, rata de mortalitate în cazurile simptomatice este de 0,0002 în grupa de vârstă 0-49 de ani, de 0,001 pentru categoria de vârstă 50-64 de ani şi de 0,006 peste 65 de ani. În scenariul 4, rata de mortalitate ajunge la 0,001 pentru categoria 0-49 de ani, la 0,006 pentru grupa 50-64 de ani şi la 0,032 la peste 65 de ani. Cea mai bună estimare (Scenariul 5) este o rată a mortalităţii de 0,0005 în categoria 0-49 de ani, 0,002 în grupa 50-64 de ani şi 0,013, peste 65 de ani.

Rata de spitalizare este în Scenariul 1 este de 0,013 (categoria 0-49 de ani), 0,036 (vârsta 50-64 de ani) şi 0,052 (peste 65 de ani). În Scenariul 4, rata de spitalizare ajunge la 0,026 (categoria 0-49 de ani), 0,057 (50-64 de ani) şi 0,10 (peste 65 de ani). În Scenariul 5 (cea mai bună estimare), rata de spitalizare este de 0,017 (0-49 de ani), 0,045 (50-64 de ani) şi 0,074 (peste 65 de ani).

Procentul de infectare al persoanelor care nu prezintă simptome este de 20% în Scenariul 1, 50% în Scenariul 2, 20% în Scenariul 3, 50% în Scenariul 4, iar cea mai bună estimare (Scenariul 5), 35%.

Rata de infectare a persoanelor asimptomatice în raport cu cele simptomatice este de 50% în Scenariul 1, 100% în Scenariul 2, 50% în Scenariul 3, 100% în Scenariul 4 şi 100% în Scenariul 5 (cea mai bună estimare).

Studiul arată că procentul de contagiere înainte de instalarea simptomelor este de 40%, iar simptomele apar în medie la şase zile de la infectare.