- Speranța de viață în România a scăzut cu 1,4 ani, dublu față de media UE, din cauza pandemiei COVID, arată un raport european.
- Numărul deceselor de COVID ar putea fi substanțial mai mare, din cauza testării limitate și a accesului limitat la spitale al pacienților non-COVID.
Speranța de viață în România este una dintre cele mai scăzute din Europa, iar pandemia COVID-19 a inversat unele din
câștigurile realizate începând cu anul 2000.
Pandemia a evidențiat importanța consolidării asistenței medicale primare, a prevenirii serviciilor și a sănătății publice, într-un sistem de sănătate care în prezent se bazează în mare măsură pe asistența medicală spitalicească.
Forța de muncă în domeniul sănătății de personal sanitar și nivelul ridicat al cheltuielilor din buzunar reprezintă bariere cheie în calea accesului.
Pandemia COVID-19 a stimulat crearea mai multor sisteme electronice de informații pentru a gestiona mai bine resursele de sănătate suprasolicitate, iar aceste ar putea oferi căi de consolidare viitoare a sistemului de sănătate.
Speranța de viață în România a crescut cu mai mult de patru ani între 2000 și 2019, dar a scăzut temporar cu 1,4 ani în 2020, din cauza impactului COVID-19.
Comportamentele riscante în materie de sănătate contribuie la aproape jumătate din totalul deceselor. Românii raportează un consum mai mare de alcool și o alimentație mai nesănătoasă decât media UE, dar obezitatea la adulți este cea mai scăzută din UE.
Totodată, raportul mai arată că numărul real al deceselor legate de pandemia COVID ar putea fi mult mai mare decât numărul raportat de decese COVID: atât din cauza testării limitate din țară, dar și a faptului că nu sunt luate în calcul decesele la pacienții care nu au mai avut acces în spitale, din cauza pandemiei.
„Mortalitatea în exces din România este de 39.000 de decese, față de cele 16.000 de decese de COVID, raportate din martie până la finele lui decembrie 2020, arată raportul european”, arată studiul citat de newsweek.ro.