• Un raport arată că un număr însemnat de oameni sunt încă reticenți în a se vaccina.
  • Fake news-ul și teoriile conspiraționiste sunt factori negativi.
  • Trebuie să existe un dialog deschis între autorități și populație.

Social media este plină de postări care denigrează ezitantul vaccin. Dar aceste reacții la o problemă complexă și nuanțată fac mai mult rău decât bine.

Nu ar trebui să existe nicio îndoială în această privință: Vaccinurile Covid-19 salvează vieți, scrie BBC.

Luați în considerare câteva statistici recente din Marea Britanie. Într-un studiu care a urmărit mai mult de 200.000 de persoane, aproape fiecare participant a dezvoltat anticorpi împotriva virusului în termen de două săptămâni de la a doua doză. Și, în ciuda îngrijorărilor inițiale că vaccinurile actuale ar putea fi mai puțin eficiente împotriva variantei Delta, analizele sugerează că atât vaccinul AstraZeneca, cât și cel Pfizer-BioNTech reduc ratele de spitalizare cu 92-96%. După cum au repetat mulți practicieni din domeniul sănătății, riscurile de efecte secundare grave ale unui vaccin sunt infime în comparație cu riscul bolii în sine.

Recomandări

CHETĂ PENTRU SPORTIVII ROMÂNI
C.E. INVESTIGHEAZĂ CHINA
SCADE INTERESUL PENTRU VISION PRO
P.E. LUPTĂ CONTRA TRAFICULUI DE FIINȚE UMANE
PRAFUL SAHARIAN ACOPERĂ GRECIA
OPTIMUS VA FI UN ROBOT „SENSIBIL”

Cu toate acestea, un număr însemnat de oameni sunt încă reticenți în a se vaccina. Potrivit unui raport recent al Fondului Monetar Internațional, acest procent variază de la aproximativ 10-20% din populația din Marea Britanie la aproximativ 50% în Japonia și 60% în Franța.

Rezultatul devine un fel de război cultural pe rețelele de socializare, mulți comentatori online susținând că cei care ezită să se vaccineze sunt pur și simplu ignoranți sau egoiști. Dar psihologii specializați în luarea deciziilor medicale susțin că aceste alegeri sunt adesea rezultatul multor factori perturbatori care trebuie abordați cu sensibilitate, dacă vrem să avem vreo speranță de a atinge imunitatea la nivelul populației.

Minoritate pentru teorii, majoritate pentru sănătate

Mai întâi, câteva distincții. Deși este tentant să presupunem că toți cei care refuză un vaccin au aceleași convingeri, temerile celor mai mulți dintre cei care ezită să se vaccineze nu trebuie confundate cu teoriile bizare ale celor care se opun cu tărie vaccinării. „Aceștia sunt foarte vocali și au o prezență puternică atât offline, cât și online”, spune Mohammad Razai de la Population Health Research Institute, St George’s, University of London, care a scris despre diverși factori psihologici și sociali care pot influența decizia oamenilor în privința vaccinurilor. „Dar ei sunt o minoritate foarte mică”.

Marea majoritate a persoanelor care ezită să se vaccineze nu au o agendă politică și nu sunt angajate într-o cauză antiștiințifică: sunt pur și simplu nehotărâte în ceea ce privește alegerea lor de a face injecția.

Vestea bună este că multe persoane care au fost inițial ezitante își schimbă părerea. „Dar chiar și o întârziere este considerată o amenințare pentru sănătate, deoarece infecțiile virale se răspândesc foarte repede”, spune Razai.

Acest lucru ar fi fost o problemă dacă am fi avut încă de-a face cu variantele mai vechi ale virusului, dar transmisibilitatea mai mare a noii variante Delta a crescut urgența de a ajunge la cât mai multe persoane cât mai repede posibil.

Așadar, ce se poate face?

Nu există o soluție ușoară, dar autoritățile din domeniul sănătății pot continua să ofere informații precise și ușor de digerat, care să abordeze principalele preocupări.

Potrivit unui raport recent al Institutului pentru inovare în domeniul sănătății globale (IGHI) de la Imperial College din Londra, principalele bariere continuă să fie îngrijorarea pacienților cu privire la efectele secundare și teama că vaccinurile nu au fost testate în mod corespunzător.

Indiferent de modul în care aleg să transmită informațiile, serviciile de sănătate trebuie să arate clar că se angajează într-un dialog deschis, spune Razai – în loc să le respingă pur și simplu din start. „Trebuie să ascultăm preocupările oamenilor, să le recunoaștem și să le oferim informații astfel încât să poată lua o decizie în cunoștință de cauză”.