Deși ar salva vieți, banca de plasmă nu se află printre obiectivele MAPN. Au refuzat oferta

• O firmă privată a oferit Institutului Cantacuzino echipamente pentru înfiinţarea unei bănci de plasmă umană
• O bancă de plasmă înseamnă pentru pacienţii cu imunodeficienţe acces la timp la tratament
• Răspunsul MAPN: Banca de plasmă convalescentă nu este un obiectiv de dezvoltare a activităţilor Institutului

Otilia este mama unei fetiţe care suferă de o formă de imunodeficienţă primară. Imunoglobulina, un tratament din plasmă umană, înseamnă pentru ea…viaţă!

„Primeşti anticorpi de la semenii tăi ca să poţi să lupţi cu orice infecţie. Acum avem acces la tratament, dar trăim în continuare cu teama că oricând putem să intrăm într-o nouă criză”, spune Otilia Stanga.

O firmă privată oferă Institutului Cantacuzino toată infrastructura necesară pentru înfiinţarea unei bănci de plasmă umană, însă MAPN spune că acest lucru nu se află printre obiectivele Institutlui și a refuzat oferta.

„Banca de plasmă convalescentă nu reprezintă un obiectiv de dezvoltare a activităţilor Institutului Cantacuzino“, este răspunsul oferit MEDIAFAX de oficialii MApN.

„Suntem ultima ţară din Uniunea Europeană care nu colectează şi nu stochează plasma pentru fabricarea de medicamente Unu din cinci români are nevoie de-a lungul vieţii de tratamente cu medicamente derivate din plasmă”, explică  Florin Hozoc, CEO-ul firmei care vrea să doneze echipamente pentru banca de plasmă.

Plasma stocată în bancă ar putea fi folosită pentru fabricarea imunoglobulinei anti-covid. S-ar putea stoca însă plasmă şi pentru pacienţii cu boli imunodeficitare, afecţiuni hepatice, cardiace, dar şi alte patologii.

Ungaria are deja o bancă de plasmă, deşi necesarul de medicamente derivate din plasmă este acolo jumătate faţă de necesarul din România.