EXCLUSIV. Alexandru Rogobete justifică noua Reformă din Sănătate, care impune gărzi de 12 ore pentru medici la Urgențe: „Dacă identificăm scutiri medicale emise fraudulos, mă voi îndrepta spre Parchetul General. Încercăm să reducem cât mai mult inechitățile”

• Rogobete: Sistemul de gărzi trebuie reformat, regândit și adaptat realităților din spitale
• Rogobete: Lucrăm la împărțirea gărzilor în la domiciliu, de monitorizare și de urgență, plătite diferențiat
• Rogobete: În spitalele de urgență, pentru anumite specialități, este nevoie de introducerea gărzilor de 12 ore
• Rogobete: Acest pas este necesar pentru protejarea personalului medical și pentru siguranța pacienților
• Colegiul Medicilor din România propune recunoaşterea activităţii de gardă ca vechime în muncă
• Colegiul Medicilor din România vrea plata orelor de gardă la nivelul grilelor actuale de salarizare
• Rogobete: Raportul Corpului de Control despre Spitalul Judeţean Constanţa va ajunge la Parchet

2026 începe cu o reformă în sănătate. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susține că sistemul de gărzi trebuie reformat, regândit și adaptat realităților din spitale: „În spitalele de urgență, pentru anumite specialități, este nevoie de introducerea gărzilor de 12 ore, cel puțin într-o primă etapă”.

În plus, Colegiul Medicilor din România propune recunoaşterea activităţii de gardă ca vechime în muncă.

Ce înseamnă aceste gărzi de 12 ore și cum vor ajuta medicii?

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete: „Sigur, în urma incidentului de la Constanța, care nu este un caz neapărat izolat, dar care mi-a atras atenția pentru că cifra de peste 70% din personalul medical din anumite secții are scutire de gardă pe motive medicale. Sigur că, din punctul meu de vedere, acolo lucrurile au derapat destul de mult.

Sigur că un procent, în orice echipă există – o persoană, două, trei – care au probleme medicale permanente, au tranzitoriu și care pentru o perioadă de timp nu pot face gărzi, însă șapte din zece medici să fie scutiți de gardă pe motiv medical este un lucru care a ieșit din cadrul normal. Și atunci am trimis acolo Corpul de Control pentru investigații suplimentare. Aștept raportul Corpului de Control și vedem care este realitatea în fapt.

Însă, nu putem ignora această componentă atât de importantă din sistemul de sănătate și anume problema gărzilor, care e un domeniu care are deficiențe de funcționare nu de azi, de ieri sau de câteva luni – ci de ani de zile! Faptul că ele au fost ignorate atât de mulți ani și că nu s-au venit cu măsuri concrete până la urmă care să ducă la o reformă reală pentru această componentă de gărzi, iată că ne-a adus în punctul în care în curând ele nu mai pot funcționa, dacă nu intervenim corect și echilibrat, zic eu. 

Acum, am această problemă în vedere și discut despre ea împreună cu sindicatele, cu societățile profesionale sau cu alți profesioniști în sănătate încă de anul trecut și săptămâna viitoare voi avea o nouă întâlnire cu sindicatele și cu toți cei de care v-am spus, pentru a pune pe masă toate variantele posibile pentru o regândire la 180 de grade a gărzilor și a modului în care sunt realizate, dar și plătite.

Și aici vă dau câteva exemple care sunt în discuție și care, zic eu, că vor aduce îmbunătățiri de fond semnificative și anume împărțirea gărzilor în trei categorii – gardă la domiciliu, gardă de monitorizare și gardă de urgență – sigur, plătite cu tarife diferite, pe de o parte.

Pe de altă parte, varianta pe care eu o susțin și mi se pare fezabilă și realizabilă, pentru că ea se întâmplă în multe țări din Uniunea Europeană, și anume gărzi de 12 ore pentru anumite specialități, în special unde încărcătura de pacienți, complexitatea cazurilor, este una mai mare.

Pentru început vom începe în spitalele de urgență. Practic vom da posibilitatea spitalelor de urgență pentru secțiile unde se pretează și unde există pentru început disponibil de personal să-și poată organiza gărzile și în ture de 12 ore. Apoi, trebuie să recunoaștem adevărul așa cum este el, și anume inechitatea sau modul actual de funcționare al gărzilor are o serie de inechități – cea mai vizibilă evident și cea mai discutată și cea mai ușor de discutat de către toată lumea este dată de procentul raportat la venitul anului 2017.

Practic, garda se calculează printr-un procent care se raportează la venitul din 2017, nu din 2026, dar asta este doar o problemă, pentru că în spatele acestei inechități majore există multe alte inechități pe care eu nu vreau să le trec cu vederea.

Sigur, putem crește acest procent, dar peste 2 ani de zile sau peste 3 ani de zile vom ajunge exact în același punct, pentru că nu rezolvăm de fapt problema de fond. Iar problema de fond, din punctul meu de vedere, este dată de faptul că nu se face diferența între tipul de spital. Practic noi plătim o gardă la fel și în spitalul de urgență din București – unde complexitatea cazurilor este una mai ridicată, numărul de pacienți pe gardă este mai mare – la fel cu o gardă dintr-un spital orășenesc, unde poate o săptămână nu se prezintă niciun pacient în gardă. Ori asta nu este normal.

Și atunci, îmi doresc să reducem aceste inechități cât se poate de mult. Acum nu spun că le vom reduce la zero, dar încerc să le reducem cât se poate de mult și încerc să regândim împreună modul în care funcționează gărzile. O altă variantă care stă pe masa discuțiilor este plata cu un tarif fix, dar acest tarif fix să fie diferit diferențiat în funcție de o serie de indicatori – în funcție de rangul spitalului, în funcție de specialitate, în funcție de numărul de gărzi, și el să fie progresiv – în sensul în care dacă face o gardă primește o sumă, dacă face două gărzi primește mai mult, dacă face trei gărzi primește și mai mult și tot așa, astfel încât să putem diferenția totuși oamenii care aleg să muncească în sistemul public de cei care aleg să își ia aceste scutiri și să muncească de fapt în sistemul privat. 

Pe mine ce m-a deranjat cel mai tare la Constanța de am avut această reacție fermă și rapidă este că eu pot să înțeleg că ai probleme medicale dar nu pot să accept că ai sau că au lombosciatică doar la spitalul public, dar cu aceeași scutire medicală pot sta 12 ore în picioare la spitalul privat. Ori asta mi se pare o lipsă de etică și o lipsă de deontologie peste care nu vreau să trec și acesta este motivul pentru care raportul Corpului de Control – dacă se va identifica că aceste certificate au fost emise în mod fraudulos, vă asigur că mă voi indepta către Parchetul General și împotriva Comisiei care a eliberat aceste scutiri de gardă”.

Cum vedeți declarația Președintelui CNAS? 

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete: „Sunt total de acord și este o modificare legislativă pe care am promovat-o în decembrie în Guvern. Gândiți-vă că eu, imediat după preluarea mandatului, cred că în primele mele declarații am atacat concediile medicale fictive și am arătat atunci un grafic în care se vedea cum, exact înainte de Ziua Copilului sau înainte de Sfânta Maria, brusc, se înmulțea cu 20 numărul de concedii medicale. Era evident că acolo este un abuz și că nu are cum să fie un trend firesc, natural, în care există și creștere și scăderi. Se suprapuneau prea bine, așa că am început acele controle masive împreună cu modificări legislative – și vă spun că din iulie și până în decembrie s-a economisit, doar din concediile medicale fictive la Bugetul Sănătății, undeva în medie evident, la 120 de milioane de lei pe lună. Discutăm de jumătate de miliard de lei pe an în doar 5 luni de zile, economisit din concediile medicale fictive.

Acești bani au fost utilizați pentru a introduce și am introdus în luna octombrie 41 de molecule noi pe lista de compensate – medicamente care așteptau să intre în listă de peste 2 ani și jumătate și de care oamenii cu cancer, cu boli rare și cu alte patologii aveau nevoie. Vă dau doar un exemplu.

Eu pot să înțeleg multe fenomene de acest gen – există abuzuri în toate componentele, și nu doar în România, ci și în alte țări, dar cred că să plătim peste 1 miliard pe an pentru concediile inventate ale unora, înseamnă să luăm de la gura bolnavului din spital, ca să plătim 2-3 zile pentru cineva care nu avea chef să se ducă la muncă sau dorea să-și prelungească zilele de 1 mai sau de sărbători și așa mai departe. 

Cred că trebuie să privim cu responsabilitate și cu oarecare asumare aceste lucruri, asumare administrativă în special.

Repet, respect și sunt recunoscător personalului medical de bună calitate, de bună credință care își face treaba, care face mai multe gărzi decât ar trebui pentru că nu există personal suficient. Oameni, zeci de doctori și de personal medical care vin noaptea de acasă pentru a-și trata pacienții.

Dar, din păcatem aceste exemple care recurg la astfel de practici umbresc imaginea tuturor, umbresc imaginea sistemului de sănătate și nu este corect pentru cei care muncesc până la urmă”.

Se mai lucrează la noile ambulatorii despre care se vorbește?

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete: „Este o prioritate a mandatului meu – și încă din primele luni, în iulie și august, am intervenit legislativ în zona de ambulatoriu de specialitate, în sensul în care s-a creat cadrul legal pentru ca ambulatoriile din sistemul public să poată funcționa până la ora 20.

Eu am spus de la început – este absurd ca la ora 12, 13, ambulatoriul de specialitate, cabinetele din ambulatoriu de specialitate să fie închise, pentru că mi-am pus următoarea întrebare: Câți dintre noi putem merge pentru un consult simplu, care nu reprezintă o urgență, sau pentru un tratament simplu la ora 11? Foarte puțini, pentru că majoritatea termină munca, serviciul la ora 17, la ora 18, și atunci am venit cu această idee care este pusă în practică deja. Toate actele normative și ordonanțele de urgență au apărut în Monitorul Oficial. Există deja multe spitale în care ambulatoriile funcționează până la ora 20 și, ce să vedeți, funcționează chiar foarte bine – și au ajuns și ei la concluzia că dacă lucrează în ambulatoriu în două ture, încărcătura de pacienți, coada aceea interminabilă de la ușa cabinetului este mult mai mică.

Doctorii lucrează mult mai relaxat, pentru că nu mai este o încărcătură atât de mare. 

Apoi, prin PNRR au fost reabilitate și dotate 69 de spitale care au ambulatorii de specialitate. Deci, practic, peste 475 de cabinete de specialitate în ambulatoriul public au fost dotate și reabilitate cu bani din PNRR. Toate aceste proiecte au fost deja finalizate și rambursate. 

Și un alt element pe care eu l-am considerat esențial pentru dezvoltarea ambulatorului a fost creșterea punctului pe serviciu. Deși nu a fost simplu, am reușit în decembrie să menținem – și iată că de la 1 ianuarie – plata punctului pe serviciu în ambulatoriul de specialitate a crescut la 6,50 lei. O creștere care n-a mai avut loc de ani de zile; funcționau la limita supraviețuirii.

Acum lucrurile se pot dezvolta într-o direcție corectă și am făcut comparativ în toată această perioadă în care sigur au fost multe acte normative care au dus la dezvoltarea ambulatorului, inclusiv flexibilizarea programului de către medici în ambulatoriu, obligativitatea ca toți medicii din spital să facă ambulatoriul de specialitate. 

Toate aceste lucruri puse cap la cap au dus la un fenomen care deja începe să se vadă. Este adevărat că discret momentan, dar există o tendință în această direcție și eu cred că, dacă menținem ritmul, putem să o accentuăm. În perioada august-noiembrie numărul de prezentări în UPU este ușor mai scăzut decât în perioada august-noiembrie anului trecut, ceea ce ne arată că, tocmai pentru că am crescut programul și am crescut accesul oamenilor la servicii de ambulatoriu, numărul de prezentări în UPU scade.

E adevărat că nu brusc, dar este pe o tendință de scădere”.

Cum veți proceda cu profesorii universitari?

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete: „În momentul de față, prin lege, profesorii universitari și conferențiarii universitari sunt scutiți de gardă. Eu am discutat deja acest subiect, și pentru conferențiarii universitari se va scoate excepția de a nu mai face gărzi. Oricum nu mi se pare normal – sunt medici cu vârstă sub 45-50 de ani, majoritatea din ei. Nu consider că a fi conferențiari universitari este o incompatibilitate – cu ghilimelele de rigoare, evident – cu a face gărzi”.