Fără vaccinare înseamnă fără economie. Cele opt județe care pot deschide România

  • Capitala și județele Cluj, Timiș, Constanța sunt fruntașe la testare și vaccinare
  • La mijlocul Săptămânii Mari, România are 5.081.449 de doze de vaccin administrate
  • Înainte de Vinerea Mare, România avea doar 1.909.593 de locuitori imunizați cu a doua doză

„Cine-i harnic și muncește, are tot ce vrea. Cine-i leneș și chiulește, are tot așa”. Deși este o formulă din trecutul comunist și chiar mai recent al României, încă se oglindește în realitățile zilelor noastre. Cu toate acestea, avem opt județe care pot scoate România din amorțeala pandemiei. Cifrele ne arată unde pot fi alocate resursele din strategia de combatere cu cap a efectelor negative pe care Covid-19 le are asupra economiei naționale. Hai să ne uităm împreună pe câteva date, să ne întrebăm ce este de făcut și să cerem socoteală celor care fac strategii pe spinarea contribuabililor, de orice talie ar fi aceștia.

La mijlocul Săptămânii Mari, România se prezintă cu 5.081.449 de doze de vaccin administrate. Nu este suficient. Înainte de Vinerea Mare, România are doar 1.909.593 de locuitori imunizați cu a doua doză. Prea mulți alții rămân în continuare expuși riscurilor. Cele mai multe testări și vaccinări se fac în județele care dețin și cea mai mare pondere în PIB-ul României. Fruntașii trebuie ajutați rapid să încheie vaccinarea în județele lor.

Fără vaccinare înseamnă fără economie

Cu datele pe care autoritățile le pun la dispoziția publicului, accesibile la https://data.gov.ro și la https://datelazi.ro, precum și cu date apărute în analize anterioare în media de la noi, am comparat situația primelor opt județe care au cea mai mare pondere în PIB-ul României cu situația ultimelor opt județe, care dețin cea mai mică pondere în PIB-ul țării noastre.

În prima categorie se situează Capitala, urmată de județele Cluj, Timiș, Constanța, Prahova, Brașov, Iași și Ilfov. Laolaltă, acestea reprezintă 51,19% din PIB-ul României (la nivelul anului 2019). Acestea sunt Israelul nostru, Marea noastră Britanie, Statele noastre Unite ale Americii. Ele dau exemplu și tonul recăpătării încrederii în economia locală. La polul opus intră, în ordine descrescătoare, Vaslui, Sălaj, Ialomița, Mehedinți, Tulcea, Giurgiu, Călărași și Covasna. Aceste opt județe din josul clasamentului reprezintă, împreună, 6,64% din PIB-ul României din 2019.

Deloc întâmplător, poate, județele care se profilează drept cei mai mari contribuitori ai economiei naționale sunt și cele mai active în campania de combatere a coronavirusului. După intrarea în etapa de vaccinare a populației generale, regiunea București-Ilfov, precum și județele Cluj, Timiș și Constanța s-au distanțat în mod semnificativ față de toți ceilalți, din punct de vedere al numărului de doze de vaccin administrate. Sunt și cele mai harnice la testări.

De remarcat, însă, câteva discrepanțe. Sunt județe bogate precum Prahova, Timiș, Brașov și Iași, care ar trebui să revină la o activitate economică normală cât mai repede, dar care se luptă în continuare cu un dezechilibru între testare, vaccinare și control asupra răspândirii coronavirusului.

Foarte probabil, numărul mediu de pacienți infectați de la un singur caz (R) în județele Prahova, Mehedinți, Sălaj, Tulcea, Timiș, Iași, Călărași și Brașov se situează în proximitatea pragului de risc (1). R este calculat în intervalul de încredere de 90%, în ipoteza unei distribuții statistic normale a datelor. Oriunde R este mai mare decât 1, ar trebui luate măsuri rapide de combatere a pandemiei, pentru că semnifică o răspândire.

Vaccinarea și testarea repornesc economia

Accelerarea vaccinării în toate județele cu un indice R la limita de risc ar trebui să fie prima opțiune, alături de continuarea testărilor. În cazul județelor Prahova, Iași, Timiș și Brașov, ale căror economii contribuie mult mai mult la PIB-ul României, comparativ cu Mehedinți, Sălaj, Tulcea și Călărași, intervenția autorităților ar putea să aibă un grad de prioritate mai mare.

Dacă nu va reuși să urmeze modelul Timișului în privința unor campanii de vaccinare non-stop, Prahova va deveni un factor de risc pentru regiunea București-Ilfov din cauza mobilității persoanelor care locuiesc în Prahova și care  zilnic se deplasează la lucru în Capitală și în împrejurimi.

Județele Iași și Brașov, la rândul lor, trebuie să intre pe o direcție de redresare rapidă a vaccinării, concomitent cu extinderea testării. Sunt două județe care concentrează 6,53% din PIB-ul României, aproape cât toate cele opt județe din coada clasamentului.

Ridicarea restricțiilor la nivel local este posibilă și ar trebui să fie luată în calcul, pe măsură ce județele devin verzi atât la indicatorii de testare și de vaccinare, cât și la cei de incidență și de transmisibilitate.

În condițiile în care în Uniunea Europeană și în raporturile sale cu state din afara Uniunii se discută tot mai des și aplicat despre introducerea unor măsuri de certificare a condițiilor se siguranță în care se poate relua libera circulație a mărfurilor și a persoanelor, cel puțin la nivelurile de dinaintea pandemiei, pentru noi devine foarte clar că interesul României și al fiecărui județ este să devină verde din punct de vedere al riscului de răspândire a SARS-CoV-2.

Primul trimestru al anului curent s-a încheiat pe fondul unui alt val de infectări, la nivel global, cu mutații ale coronavirusului. Lecțiile pe care oamenii de știință și politicienii din Israel, Marea Britanie și din SUA ni le-au predat gratuit arată fără îndoială o legătură cauzală benefică între vaccinare și repornirea economiei. Revenirea la o viață normală, deschiderea României, este acum în mâinile autorităților din opt județe care țin economia națională în picioare.