Fostul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, a comentat, pe Facebook, solicitarea premierului Florin Cîțu privind realizarea unei anchete despre pregătirile pentru valul patru al pandemiei.
Advertisment
„Prim-ministrul Florin Cîțu tocmai ne-a anunțat că va cere o „anchetă/analiză” despre cum s-a pregătit Ministerul Sănătații în fața valului 4. Când Florin Cîțu declara despre valul 4 că „s-ar putea să fie ceva, dar nimic din ce a fost”, la Ministerul Sănătății aveam deja implementate o serie de măsuri pentru pregătirea sistemului sanitar, în timp ce asigurăm redeschiderea spitalelor și accesul pacienților non-COVID la serviciile medicale de care aveau nevoie”, a scris fostul ministru pe pagina de socializare.
Concret, spune Ioana Mihăilă, s-a dat posibilitatea spitalelor să își organizeze circuite mixte și pentru tratarea altor afecțiuni, în timp ce spitalele de boli infecțioase au rămas unități destinate preponderent îngrijirii pacienților COVID-19.
Recomandări
„Era nevoie după mai bine de un an în care mult prea mulți pacienți cronici au fost privați de acces la sistemul sanitar. Totodată, am cerut spitalelor și direcțiilor de sănătate publică planurile de reziliență care prevedeau creșterea numărului de paturi ATI și paturi pe secții pentru pacienții COVID în cazul creșterii incidenței, astfel încât să poată reveni rapid la numărul maxim de paturi din valul 3. Acest plan este acum pus în aplicare”, afirmă fostul ministru al Sănătății.
Creșterea numărului de paturi ATI/TI și pe secții din aceste zile reprezintă exact punerea în aplicare a acestui plan pregătit la Ministerul Sănătății împreună cu managerii de spitale, direcțiile de sănătate publică, Departamentul pentru Situații de Urgență, afirmă Ioana Mihăilă.
„Faptul că Florin Cîțu susține acum că întreaga vară trebuiau blocate spitalele și paturi cu miile, chiar dacă aveam câteva zeci de cazuri COVID, este complet greșit. În 18 iulie a.c., aveam 44 de noi cazuri COVID-19 la nivel național și 30 de persoane internate la ATI, iar blocarea a mii de paturi atunci pentru pacienți COVID-19 însemna blocarea accesului pacienților cu boli cronice sau cu afecțiuni acute grave la servicii medicale. Am prezentat de-a lungul mandatului meu la Ministerul Sănătății atât prim-ministrului, cât și public, toate măsurile pe care le-am implementat, la fel cum l-am informat constant despre situația financiară a bugetului Ministerului Sănătăţii, și am văzut cu toții cum a acționat atunci când i-am cerut resursele financiare pentru medicamente și alte materiale necesare pregătirii în fața valului 4”, a subliniat sursa citată.
De asemenea, fostul ministru al Sănătății din USR-PLUS are și o „recomandare” pentru premierul Cîțu.
„În loc să își irosească timpul pentru a analiza ceva ce deja știa și cu care a fost mereu la curent, îi recomand prim-ministrului să realizeze și o analiză asupra acțiunilor sale în ceea ce privește prevenția, aici mă refer la vaccinare, aflată în coordonarea directă a prim-ministrului, relaxările și implicarea prea mare a nespecialiștilor în decizii finale care ne-au adus aici. Așa va afla ce instituții și cu ce responsabilitate și-au îndeplinit atribuțiile”, adaugă Ioana Mihăilă.
Cîțu a cerut o anchetă cu privire la lipsa paturilor la ATI pentru valul 4
Premierul Florin Cîţu a declarat, marți, că va cere o anchetă cu privire la pregătirile făcute pentru valul 4 al pandemiei de COVID-19.
Prim-ministrul vrea să afle de ce nu a fost păstrat intact numărul de paturi pentru bolnavii de COVID 19 și cine este vinovat.
„O să cer o anchetă/analiză pentru că vreau să știu cum a fost pregătit valul 4. Știam că vine valul 4. Eu am spus tot anul, deci după ce s-a terminat valul trei, am spus că nu vreau să se reducă numărul de paturi în secțiile ATI pentru COVID, am spus foarte clar că să rămână intactă capacitatea noastră de a răspunde. Aş vrea să văd cum a fost pregătit de Ministerul Sănătății acest val 4 şi să vedem dacă s-a ținut cont de ceea ce am spus eu şi, dacă nu s-a ținut cont, cine nu a ținut cont şi va fi responsabil pentru asta”, a declarat Florin Cîţu.
Premierul a mai spus că, în prezent, în România sunt disponibile 1.024 de paturi ATI pentru pacienții cu COVID-19. Asta deși atunci când Cseke Attila a preluat Ministerul Sănătății erau doar 600 de paturi, a precizat premierul.
Care este situația în țară la ATI?
În momentul de față nu mai există niciun pat liber la ATI în București. Medicii se văd neputincioși în fața bolii și a condițiilor de stres în care lucrează.
Conform datelor existente în aplicația alerte.ms, la 20 septembrie, la nivel național există 1087 de paturi de terapie intensivă pentru pacienții Covid-19. Dintre acestea, 116 sunt paturile alocate special pentru bolnavii cu anumite afecțiuni medicale care sunt confirmate și cu SARS-COV-2.
Este vorba despre gravide, femei cu patologie de tip obstetrică-ginecologie, copii în neo-natologie sau pacienți în cardiologie. Pe plan național, mai sunt disponibile 19 paturi pentru pacienții cu SARS-COV-2 pozitiv.
Cel mai rău stăm în capitală, în Cluj și Timișoara unde nu mai avem nici măcar un pat liber. De asemenea, 952 de paturi ATI sunt ocupate la nivelul întregii țări.
În aceste momente se lucrează pentru operaționalizarea și asigurarea personalului medical necesar pentru alte paturi ATI care vor fi disponibile în zilele următoare.
Partenerii noștri