- Deși probabilitatea apariției bolilor cardiovasculare crește odată cu vârsta, tinerii nu sunt scutiți de boli cardiovasculare.
- Circumstanțele care pot face ca persoanele tinere să fie expuse riscului de a suferi un atac de cord sunt suma mai multor factori de risc, cum ar fi fumatul, diabetul, hipertensiunea și hipercolesterolemia.
- Atunci când un atac de cord apare la persoanele în vârstă, simptomele sunt uneori „nespecifice”, în timp ce simptomele la tineri „tind să fie mai frapante”.
Deși probabilitatea apariției bolilor cardiovasculare crește odată cu vârsta, cei tineri nu sunt scutiți de boli cardiovasculare. De fapt, infarctul miocardic acut este cea mai frecventă cauză de deces în țările dezvoltate. Din acest motiv, este important să cunoaștem factorii de risc și simptomele acestor boli pentru a acționa împotriva lor și pentru a le preveni la orice vârstă, chiar și în tinerețe.
După cum explică Dr. Paolo Racugno, cardiolog la Quirónsalud Valencia, un atac de cord apare „atunci când țesutul moare din cauza lipsei de sânge și oxigen”. În cele mai multe cazuri, acest lucru se datorează „ruperii unei plăci de ateroscleroză (acumularea de grăsimi, colesterol și alte substanțe în peretele unei artere) în interiorul arterelor coronare, arterele care transportă oxigen și substanțe nutritive către inimă”. Aceste rupturi formează trombi, care opresc brusc circulația sângelui, provocând atacul de cord.
Atunci când celulele nu mai primesc oxigen, necroza sau infarctul se accelerează, un proces care necesită o acțiune cât mai rapidă, după cum subliniază Dr. Racugno: „Se estimează că după 12-24 de ore țesutul va fi complet irecuperabil. Dacă se supraviețuiește unui atac de cord, partea afectată a inimii nu va ajuta la pomparea organului”, ceea ce duce la insuficiență cardiacă cronică. De aici și importanța unui tratament precoce în cazul în care simptomele sunt recunoscute.
Simptomele la pacienții tineri și la femei
Atunci când un atac de cord apare la persoanele în vârstă, simptomele sunt uneori „nespecifice”, în timp ce simptomele la tineri „tind să fie mai frapante”, subliniază cardiologul de la Quirónsalud Valencia. Simptomele cele mai frecvente la o vârstă fragedă sunt „durerea toracică opresivă care începe în repaus, iradiind spre brațul stâng, gât și maxilar”, care poate fi însoțită de „transpirații reci, greață, vărsături și dificultăți de respirație”, explică el. Cu toate acestea, medicul insistă asupra faptului că nu trebuie subestimate „localizările mai puțin frecvente ale durerii, cum ar fi în epigastru (groapa stomacului), regiunea interscapulară și brațul drept”.
La femei, „prezentarea atipică” nu este neobișnuită, adică simptome care diferă în ceea ce privește localizarea și caracteristicile. Acest lucru poate duce la „diagnosticarea ulterioară cu consecințe catastrofale”, spune medicul, astfel că pacienții cu factori de risc trebuie să fie foarte vigilenți și să se supună unor controale regulate.
O posibilă cauză a infarctului la femeile aflate la premenopauză este „disecția arterei coronare”, adică atunci când „un strat interior al arterei coronare se separă de stratul exterior, ca o ceapă, blocând fluxul sanguin”. Acest fenomen are aceleași efecte practice ca și un tromb, provocând, de asemenea, moartea celulelor.
Care sunt factorii de risc?
Fără a uita că factorul cel mai decisiv este, fără îndoială, vârsta (cu o incidență mai mare la bărbați începând cu vârsta de 35 de ani și la femei după menopauză), trebuie remarcat faptul că atacurile de cord „apar mai frecvent la pacienții cu factori de risc cardiovascular”, spune Paolo Racugno.
Circumstanțele care pot face ca persoanele tinere să fie expuse riscului de a suferi un atac de cord sunt suma mai multor factori de risc, cum ar fi fumatul, diabetul, hipertensiunea și hipercolesterolemia. Cu o incidență deosebită la vârstnici, moartea subită sau debutul brusc și neașteptat al stopului cardiac poate fi calea prin care se manifestă infarctul (reprezintă „o zecime din cazuri”), chiar dacă individul are o stare de sănătate bună. Cauza frecventă a morții subite este infarctul, deși la populația cu vârsta sub 35 de ani există „o preponderență mai mare a cardiomiopatiilor, cum ar fi cardiomiopatia hipertrofică sau cardiomiopatia aritmogenă”, confirmă medicul. În aceste cazuri, este mai frecvent ca decesul să se producă în timpul efortului fizic.
Prevenirea morții subite
În timp ce moartea subită nu poate fi complet prevenită, incidența acesteia poate fi redusă drastic printr-o viață activă, practicând o jumătate de oră de sport moderat în fiecare zi, monitorizând tensiunea arterială, colesterolul și nivelul de zahăr și, bineînțeles, evitând complet fumatul. În plus, potrivit lui Racugno, durerile în piept sau în groapa stomacului, dacă sunt însoțite de transpirații reci și greață și se extind la nivelul gâtului, maxilarului și brațului stâng, „nu trebuie subestimate în niciun caz”.
În cazul specific al sportivilor, studiile electrocardiografice (ECG) sunt esențiale. Acesta este „un test foarte simplu care ne oferă multe informații, deoarece orice alterare, chiar dacă nu este specifică, poate trage un semnal de alarmă pentru teste mai exhaustive”, spune medicul de la Quirónsalud.
ECG-ul poate fi un element cheie în reducerea probabilității de atac de cord la tinerii sportivi. Acest studiu îi ajută pe profesioniști să avertizeze cu privire la posibilele riscuri și să ceară teste mai exhaustive, cum ar fi un test de efort, o ecocardiogramă, un Holter ECG, o tomografie computerizată sau un RMN și, în cele din urmă, „să excludă cardiomiopatiile potențial fatale”, conchide doctorul Paolo Racugno, de la serviciul de cardiologie de la Quirónsalud Valencia.