- În România, în 2018, au fost cu 90,4% mai multe infecţii intraspitaliceşti faţă de 2014
- În Europa, în perioada 2016-2017, incidenţa infecţiilor intraspitaliceşti a fost de 4,1%
- Infecțiile frecvente sunt: clostridium difficile, acinetobacter, klebsiella şi stafilococul auriu meticilinorezistent
Ai auzit expresia „te duci cu o boală la spital şi te alegi cu mai multe.” Ei bine, ai motive să te îngrijorezi. Aminteşte-ţi de răniţii în incendiul de la Colectiv. Mulţi dintre ei au făcut complicaţii din cauza infecţiilor luate din spital.
O arată chiar raportul Ministerului Sănătăţii în acel caz. De atunci, nu s-au schimbat prea multe lucruri. Deşi acum există prevederi clare despre cum trebuie raportate infecţiile noso-comiale. Anul acesta, de exemplu, doar 86 de spitale din 635 au raportat astfel de infecţii.
Narcis Hogea ştie cât de rău fac aceste nosocomiale, ascunse de medici. Băiatul său, Alexandru Hogea a fost unul dintre tinerii răniţi la Colectiv. Avea arsuri pe 30% din corp şi toţi medicii spuneau că se va face bine.
Alex a făcut complicaţii din cauza infecţiilor intraspitaliceşti, în spitalul Universitar din Bucureşti.
„A vorbit Boroş ( n.r. medicul Boroş de la spitalull Universitar Bucureşti – n.red.) pe 4, cred.(…) Zâmbind, aşa…, ne-a spus: „Aaaa, nu e vorba de infecţiile pe care le puteţi aduce dumneavoastră. E vorba de infecţiile din spital.””, a spus Narcis Hogea, pentru Aleph News.
Alex a fost trimis până la urmă într-o clinică din Viena, însă fără un document medical în care să fie menţionate aceste infecţii.
Medicii austrieci au pierdut zile-n şir încercând să afle de ce Alex nu se face bine. Când au aflat, a fost prea târziu.
„Nu ştiu…, după trei sau patru zile au descoperit. Mi-au zis că avea trei infecţii.(…) Din cauza acelor infecţii au încercat toate tratamentele posibile şi poate medicamentele existente, dar din păcate, n-au reuşit”, a mai spus tatăl lui Alex Hogea.
Toţi răniţii care au ajuns în spitale din străinătate au avut aceeaşi problemă, povesteşte Monica Althamer. Este navigator medical în cadrul unui ONG. Adică omul care îi ajută pe bolnavi să lupte cu birocraţia
şi să-şi găsească drumul spre vindecare.
„O analiză a deceselor a arătat o rată ridicată de colonizare imediat după internare, la scurt timp după ce pacienţii au ajuns în spital. Ceea ce este îngrijorător. Mai ştim, din documentele existente, că cel puţin pacienţii care au ajuns în străinătate, au avut la cauza decesului menţionat şi “ SEPTIC””, a spus Monica Althaimer, fost secretar de stat în MS.
În 2016, Monica a fost numită secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Timp de o jumătate de an a văzut birocraţia şi neajunsurile sistemului medical din interior. Acum, ajută în continuare pacienţii să ajungă la tratament.
„Avem camere sterile destinate pacienţilor hemato-oncologici, oncologici care trebuie să facă transplant medular. Avem aceste camere. La fel, sunt puţine centre în ţară”, a mai spus Monica Althamer – fost secretar de stat în MS.
Anul acesta, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii, în perioada martie – octombrie, adică din perioada pandemiei s-au infectat cu SARS CoV2 în spital 4.546 de pacienţi.
O altă instituţie a statului, Autoritatea Naţională de Manegement al Calităţii în Spitale anunţă 211 pacienţi.
Am solicitat un punct de vedere reprezentanţilor ambelor instituţii, însă au fost foarte ocupaţi cu gestionarea bolnavilor de COVID-19.