- Un studiu realizat în Japonia arată că persoanele în vârstă își pot estima surprinzător de bine propria longevitate.
- Cei care anticipau o viață mai lungă au avut, în general, și o durată de viață mai mare, însă studiul nu demonstrează că optimismul prelungește viața.
- Mulți participanți au indicat vârsta de 80 de ani, posibil influențați de speranța medie de viață cunoscută la nivelul populației.
- Cercetătorii avertizează că estimarea greșită a longevității poate avea consecințe financiare, inclusiv asupra economiilor pentru pensie.
Un studiu realizat în Japonia sugerează că oamenii în vârstă sunt, în mod surprinzător, destul de buni la estimarea propriei longevități. Cercetătorii au urmărit timp de până la 28 de ani peste 2.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 60 de ani, comparând vârsta până la care participanții credeau că vor trăi cu vârsta la care au murit.
Rezultatele arată că persoanele care se așteptau să trăiască mai mult au avut, în general, și o durată de viață mai mare. Totuși, predicțiile au avut o tendință clară: aproximativ 59% dintre participanții pentru care existau date complete au trăit mai mult decât estimaseră. Femeile și persoanele cu un nivel mai ridicat de educație au fost mai predispuse să-și depășească estimările, în timp ce persoanele cu o stare de sănătate mai precară au avut mai puține șanse să facă acest lucru.
Cercetătorii atrag însă atenția că studiul nu demonstrează că optimismul sau așteptarea unei vieți mai lungi determină oamenii să trăiască mai mult. Cercetarea este observațională, iar estimările participanților pot fi influențate de factori precum starea de sănătate, stilul de viață sau istoricul familial. În plus, studiul nu a urmărit schimbarea acestor așteptări pe parcursul celor 28 de ani.
Un detaliu interesant este că mulți participanți au indicat vârsta de 80 de ani ca estimare. Cercetătorii consideră că oamenii s-ar putea raporta la speranța medie de viață cunoscută, deși aceasta nu reflectă neapărat speranța de viață rămasă pentru o persoană care a ajuns deja la vârsta de 60-70 de ani. Estimarea longevității are și implicații practice: subestimarea duratei vieții poate duce la economii insuficiente pentru pensie, în timp ce supraestimarea poate determina cheltuieli excesiv de prudente.
