Medic: „Biserica a avut un mesaj prea slab, teoriile conspirației au acoperit mesajul”

  • Radu Țincu: „Acolo unde clasa politică a fost implicată foarte mult, campania de informare a fost afectată pentru că oamenii nu au încredere în clasa politică”.
  • Radu Țincu: „Denigrarea medicilor, denigrarea profesorilor, denigrarea Bisericii. Cei trei piloni care sigură valorile într-o societate au fost puși la zid”.
  • Radu Țincu: „Nu putem să condamnăm medicii, nu putem să-i punem la zid pe profesori. Pentru că o societate fără valori este o societate care se îndreaptă spre anarhie”.
  • Radu Țincu: „În momentul în care Biserica a avut un mesaj prea slab, teoriile conspirației au acoperit mesajul. Cred că, în România, era nevoie de o mai mare implicare a Bisericii”.
  • Radu Țincu: „A existat o politică în ultimii ani de denigrare a unor categorii profesionale care, până la urmă, nu fac altceva decât să destabilizeze societatea”.

Invitat în emisiunea InSecuritate, dr. Radu Țincu, medic primar terapie intensivă-toxicologie vorbește despre vulnerabilitățile sistemului public de sănătate – accentuate și de contextul pandemic – mărturisind că adevăratele reformele eficiente în sănătate sunt unele nepopulare. Tocmai de aceea, de vreo 30 de ani, oamenii politici au preferat să rămână, de fiecare dată, la umbra capitalului electoral.

Medicul recunoaște că problemele existente pe scena politică din România au influențat în mod direct criza sanitară. Susține că este nevoie de un ministru al sănătății care să nu fie numit în funcție de interesele politice, ci în funcție de ce se întâmplă astăzi în sistemul medical din țara noastră, aflat undeva la granița dintre utopicul „avem de toate” și disperarea din cuvintele „ne ard spitalele”.

Dr. Radu Țincu mărturiește totodată că, acolo unde politicienii au fost implicați în gestionarea pandemiei, campania de informare a avut mari sincope și multă neîncredere din partea cetățenilor.

Radu Țincu: „În principiu, în această criză sanitară, au fost probleme politice foarte mari”

„Ne amintim și de faptul că, într-o perioadă de un an și jumătate au fost cinci miniștri ai sănătății. Unii și-au dat demisia, alții au fost demiși de premier, alții au plecat prin aplauze furtunoase în plină criză sanitară, deja avem un ministru al sănătății demis prin moțiune de cenzură. Toate aceste elemente politice au avut un efect negativ în gestionarea pandemiei.

Pe de o parte, au creat o impresie socială a faptului că pandemia nu este chiar atât de importantă dacă cineva își permite să rotească miniștri ai sănătății pe rând și au dezorientat populația. Luptele politice, din nou, au creat ideea că, dacă ei au chef de lupte politice, înseamnă că pandemia nu este chiar o prioritate. Și, nu în ultimul rând, este o problemă de politică sanitară. E nevoie de o politică coerentă”, spune medicul.

Radu Țincu: „Acolo unde clasa politică a fost implicată foarte mult, campania de informare a fost afectată”

,,Și campania, din nou, a fost o greșeală de politică sanitară. S-au concentrat prea mult pe organizare, dar s-au concentrat prea puțin pe informare. Era nevoie de două strategii separate. Cineva să se ocupe să organizeze centrele de vaccinare și cineva să informeze populația. Și cine trebuia să informeze populația? Nu clasa politică! Acolo unde clasa politică a fost implicată foarte mult, campania de informare a fost afectată pentru că oamenii nu au încredere în clasa politică.”

Radu Țincu: „Dacă vei încerca să implementezi astfel de politici care vizează sănătatea publică, cu siguranță vei pierde capital electoral”

„În momentul în care ne interesează doar ce se întâmplă cu propria noastră persoană, este evident că punem în pericol sănătatea publică. Din păcate, acest tip de mentalitate a fost și una care s-a răsfrânt asupra oamenilor politici. Și vă spun și de ce sănătatea publică nu a devenit o politică sanitară. Pentru că a lua măsuri de sănătate publică înseamnă măsuri care afectează capitalul electoral.

Reformele cu adevărat eficiente în sănătate sunt nepopulare pentru că ele obligă oamenii să respecte normele sanitare, obligă oamenii să meargă să-și facă controale periodice, obligă oamenii să aibă asigurări de sănătate. Dacă vei încerca să implementezi astfel de politici care vizează sănătatea publică, cu siguranță vei pierde capital electoral. Și, până la urmă, pentru un om politic, cel mai important este capitalul electoral pe termen scurt.”

Radu Țincu: „Este nevoie de măsuri care să încetinească ritmul, astfel încât pacienții să poată fi tratați în spitale”

,,Este nevoie de măsuri care să limiteze transmiterea virusului în comunitate. Este nevoie de măsuri care să încetinească ritmul, astfel încât pacienții să poată fi tratați în spitale. Însă, din nou, aceste măsuri sunt … nepopulare. Trebuie să-i controlezi pe oameni și să le spui că trebuie să respecte măsurile sanitare, iar dacă nu le respectă trebuie să îi amendezi.

Trebuie să implementezi anumite măsuri de restricție în anumite zone unde incidența este foarte mare, iar spitalele nu mai au capacitatea de a prelua bolnavii. Însă, pentru acest tip de măsuri este nevoie de un guvern care să nu fie interimar. Multe dintre aceste măsuri restrictive nu pot fi luate de acest Guvern, prin faptul că nu există posibilitatea unor Ordonanțe de Urgență. Pe de altă parte, este nevoie de un ministru al sănătății care, de această dată, nu trebuie să fie politic, pentru că avem o criză sanitară.”

Radu Țincu: „Biserica ar fi trebuit să fie mult mai prezentă, să le explice acestor oameni că boala există”

Interlocutorul lui Bogdan Nicolae atinge și un subiect care pare să fi împărțit oamenii în tabere pe rețelele de socializare în ceea ce privește vaccinarea. Mărturisește că, în tot acest peisaj conspirativ-mistic, Biserica Ortodoxă Română ar fi trebuit să aibă aibă un mesaj mai puternic care să dezmintă aceste teorii ale conspirației.

„În această zonă est-europeană, una dintre teoriile conspirației în legătură cu Covid-19 este una mistică și mistico-religioasă. Oamenii cred că această boală are legătură cu Sfânta Scriptură și sigur vaccinul reprezintă o armă a diavolului. Mulți dintre ei au apelat la tot felul de remedii naturale, crezând că aceste remedii cu puteri supranaturale îi vor ajuta fie să se protejeze, fie să se vindece.

Cred că în România era nevoie de o mai mare implicare a Bisericii. Cred că Biserica ar fi trebuit să fie mult mai prezentă, să le explice acestor oameni că boala există și să le explice că sistemul de sănătate, doctorii nu fac decât să lucreze pentru sănătatea lor, nu împotriva sănătății lor. În momentul în care Biserica a avut un mesaj prea slab, teoriile conspirației au acoperit mesajul”, conchide dr. Radu Țincu, medic primar terapie intensivă-toxicologie.

Radu Țincu: „Cei trei piloni care sigură valorile într-o societate au fost puși la zid”

„A existat o politică în ultimii ani de denigrare a unor categorii profesionale care, până la urmă, nu fac altceva decât să destabilizeze societatea. Denigrarea medicilor, denigrarea profesorilor, denigrarea Bisericii. Cei trei piloni care sigură valorile într-o societate au fost puși la zid. Și, o dată cu punerea la zid a acestor piloni, evident că s-a realizat și un transfer de neîncredere. Pe de altă parte, sistemul sanitar din România – ca infrastructură – are niște probleme serioase. E un sistem vechi, un sistem care, în multe locuri, nu mai poate fi reformat. E nevoie de reconstrucție.

M-am săturat și plictisit să aud la fiecare discurs inaugural miniștrii care încep reforma. Trebuie să li se spună că unele dintre spitale nu mai pot fi reformate pentru că sunt atât de vechi, încât nu mai au cum să creeze circuite funcționale care să fie viabile astăzi. Și, atunci, această infrastructură a sistemului sanitar care sigur creează sincope a fost asimilată și cu corpul medical, corpul medical neavând aceste deficiențe. Sigur că avem deficiențe prin faptul că lucrăm în acest sistem care are anumite limite. Noi am încercat în acești ani de zile să creștem, cât s-a putut de mult, calitatea actului medical. Însă această percepție generală, cum că spitalele sunt vechi și medicii sunt slabi, este greșită”, adaugă dr. Radu Țincu.