Medicul care a descoperit Ebola avertizează că urmează să apară noi virusuri mortale. ”Vânătoarea Bolii X”

Noi-virusuri Sursa: Profimedia
  • Experți din întreaga lume avertizează că noi virusuri sunt pe cale de apariție.
  • Numărul tot mai mare de virusuri pe cale de apariție este în mare parte rezultatul dezastrului ecologic și al comerțului cu animale sălbatice.
  • Costul prevenirii unor viitoare pandemii ar fi de 30 de miliarde de dolari pe an, o investiție la nivel mondial în proiecte de protejare a pădurilor tropicale și în stoparea comerțului cu animale sălbatice, spun oamenii de știință.

Ce s-ar întâmpla dacă o nouă boală s-ar răspândi în întreaga lume la fel de repede ca și Covid-19, dar ar avea are o rată a mortalității ca și Ebola, între 50% și 90%?

Nu este un scenariu science fiction, ci o teamă a oamenilor de știință, bazată pe fapte, scrie CNN. „Ebola era necunoscută. Covid era necunoscut. Trebuie să ne temem de noi boli”, spune medicul Dadin Bonkole.

O amenințare la adresa umanității

Omenirea se confruntă cu un număr necunoscut de virusuri noi și potențial fatale, care provin din pădurile tropicale africane, susține profesorul Jean-Jacques Muyembe Tamfum, care a ajutat la descoperirea virusului Ebola în 1976 și a fost de atunci în prima linie de căutare a unor noi agenți patogeni.

„Suntem acum într-o lume în care vor apărea noi agenți patogeni”, a declarat el pentru CNN. „Și asta constituie o amenințare la adresa umanității”.

Acum Occidentul trebuie să se bazeze pe oamenii de știință africani din Congo și din alte părți, car sunt adevărate santinele care pot avertiza împotriva bolilor viitoare.

În Ingende, un oraș din Republica Democrată Congo, a existat de curând un caz al unei femei cu simptome timpurii de febră hemoragică. S-a dovedit că nu era Ebola, dar medicii nu au identificat boala. Temerile de a întâlni un nou virus mortal au rămas foarte reale chiar și după recuperarea pacientei. După toate analizele, boala care a afectat-o rămâne un mister.

Muyembe a avertizat despre apariția în viitor a multor altor boli zoonotice – care se transmit de la animale la oameni. Febra galbenă diferite forme de gripă, rabie, bruceloză și boala Lyme sunt câteva dintre boli zoonotice, care se transmit adesea prin intermediul unei rozătoare sau al unei insecte.

Au mai existat epidemii și pandemii provocate de animale. HIV a apărut de la un tip de cimpanzeu și a devenit o plagă a vremurilor moderne la nivel mondial. SARS MERS și virusul Covid-19, cunoscut sub numele de SARS-CoV-2, sunt coronavirusuri care au trecut la oameni de la receptori necunoscuți din regnul animal.

Muyembe crede că viitoarele pandemii ar putea fi mai rele decât Covid-19.

Noi virusuri sunt pe cale de apariție

Din 1901, când a fost identificată prima infecție transmisă de la animal la om, febra galbenă, oamenii de știință au descoperit cel puțin încă 200 de virusuri despre care se știe că cauzează boli la om. Potrivit cercetărilor efectuate de Mark Woolhouse, profesor de epidemiologie a bolilor infecțioase la Universitatea din Edinburgh, trei-patru specii noi de virusuri sunt descoperite în fiecare an. Majoritatea provin de la animale.

Experții spun că numărul tot mai mare de virusuri emergente este în mare parte rezultatul dezastrului ecologic și al comerțului cu animale sălbatice. Pe măsură ce habitatele lor naturale dispar, animale precum șobolanii, liliecii și insectele supraviețuiesc acolo de unde sunt eliminate animalele mai mari. Acestea pot trăi alături de oameni și se consideră frecvent că pot transmite noi boli la oameni.

Oamenii de știință au legat focarele trecute de Ebola de pătrunderea invazivă a oamenilor în pădurea tropicală. Într-un studiu din 2017 cercetătorii au folosit date prin satelit și au aflat că 25 din cele 27 de focare de Ebola localizate în pădurile tropicale din Africa Centrală și de Vest între 2001 și 2014 au debutat în locuri în care, cu aproximativ doi ani înainte, au avut loc defrișări.

În primii 14 ani ai secolului XXI a fost defrișată o zonă de pădure tropicală din Congo mai mare decât suprafața Bangladeshului. Organizația Națiunilor Unite a avertizat că dacă tendințele actuale de defrișare și creștere a populației continuă, pădurea tropicală a țării ar putea dispărea complet până la sfârșitul secolului. Pe măsură ce se întâmplă acest lucru, animalele și virusurile pe care acestea le poartă vor afecta oamenii în moduri noi și adesea dezastruoase.

Soluții

Un grup de oameni de știință din SUA, China, Kenya și Brazilia a calculat că o investiție de 30 de miliarde de dolari pe an la nivel mondial în proiecte de protejare a pădurilor tropicale, în stoparea comerțului cu animale sălbatice și în agricultură ar putea compensa eficient costul prevenirii unor viitoare pandemii.

Scriind în revista Science, grupul a declarat că o sumă de 96 miliarde de dolari pe an, cheltuită pentru protejarea pădurilor, ar putea duce la o reducere cu 40% a defrișărilor globale în zonele cu cel mai mare risc de răspândire a virusului. Un program similar în Brazilia a dus la o scădere cu 70% a defrișărilor între 2005 și 2012, au spus oamenii de știință.

Suma de 30 de miliarde de dolari pe an ar putea părea imensă, dar oamenii de știință garantează că investiția ar merita din plin. Pandemia de coronavirus va costa doar SUA aproximativ 16 trilioane de dolari în următorii 10 ani, potrivit economiștilor de la Harvard, David Cutler și Larry Summers, fostul secretar al Trezoreriei SUA. FMI estimează că la nivel global pandemia va costa 28 trilioane de dolari prin producția pierdută între 2020 și 2025.

Eforturile oamenilor de știință de a putea anunța din timp apariția unui nou virus

Muyembe conduce Institutul Național de Cercetare Biomedicală din Kinshasa, unde medicii, virologii și cercetătorii caută virusuri cunoscute și necunoscute înainte ca aceștia să poată provoca noi pandemii. „Dacă un virus este detectat devreme – ca în instituția mea, de aici – va exista posibilitatea ca Europa și restul lumii să dezvolte noi strategii de combatere a acestor noi agenți patogeni”, a spus Muyembe.

Simon Pierre Ndimbo și Guy Midingi sunt ecologiști și vânători de virusuri în provincia Équateur Province din nord-vestul Congo, unde se află Ingende. Ei sunt vârful de lance în urmărirea semnelor apariției bolilor infecțioase emergente.

Într-o expediție recentă ei a adunat 84 de lilieci. Animalele trebuie tratate cu grijă fiindcă altfel mușcă, a explicat Midingi, iar o singură mușcătură de liliac ar putea fi momentul în care o nouă boală face saltul de la animale la oameni.

Prioritatea lor este să caute semne de infecție cu Ebola la lilieci. În ultimii ani zeci de noi coronavirusuri au fost depistate la lilieci. Nimeni nu știe cât de periculoși pot fi pentru oameni.

Rămâne un mister modul în care Ebola a infectat pentru prima dată oamenii, dar oamenii de știință cred că bolile zoonotice precum Ebola și Covid-19 se transmit atunci când animalele sălbatice sunt sacrificate. Animalele vii din așa-numitele piețe „umede” reprezintă o amenințare majoră.