- Presiunea atmosferică se măsoară la nivelul mării la temperatura de 20 de grade.
- Schimbările bruşte ale presiunii atmosferice îţi influenţează starea de bine.
- Variaţiile presiunii atmosferice îţi afectează tensiunea arterială.
- În Statele Unite, fiecare scădere a temperaturii cu 16 grade este asociată cu aproximativ 200 de atacuri de cord.
Presiunea atmosferică este forţa pe care o exercită aerul asupra unităţii de suprafaţă. Este greutatea aerului. Tu simţi variaţiile de presiune doar atunci când presiunea din atmosferă scade sau creşte sub 760 milimetri coloană de mercur.
Dacă eşti meteosensibil vei avea dureri de articulaţii, dureri de cap, iar tensiunea ta o poate lua razna. În faţa unui front atmosferic, presiunea scade, iar acest lucru îl vei simţii în organism.
O temperatură foarte mare în deşert, spre exemplu, o vei suporta fără probleme dacă umezeala este foarte mare.
Indicele de temperatură-umezeală, ITU, se calculează printr-o formulă complexă, care ţine cont de aceste două variabile: temperatura aerului, respectiv umezeala relativă a aerului.
Specialiștii îți explică legătura dintre presiunea atmosferică și starea de sănătate
„Cu cât temperatura este mai mare, cu atât acest indice de disconfort termic creşte şi el. La fel, el este proporţional şi cu umezeala relativă a aerului. De la 80 de unităţi, adică atunci când ITU este egal sau mai mare de 80 de unităţi, vorbim despre o stare de disconfort termic accentuat. Atunci oranismul este supus la un stres termic foarte mare”, explică Silvia Barbu, Centrul Meteorologic Regional Banat-Crișana.
„În ceea ce priveşte starea de sănătate, sunt aşa numitele boli meteoro-sensibile, care sunt influenţate de diferenţele de presiune atmosferică, de temperatură, de umiditate. Toate acestea influenţează o serie de boli, printre care bolile reumatismale, bolile cardice, bolile pulmonare. Foarte, foarte multe boli, sunt influenţate de aceste condiţii atmosferice”, spune medicul Virgil Musta.