- Strategia de monitorizare „retrospectivă“ este metoda prin care japonezii speră să reducă răspândirea coronavirusului
- Metoda este deja pusă în practică pentru tuberculoză sau rujeolă și se bazează pe modul în care virusul este transmis
- Strategia este fix opusul celei din Europa
Strategia inedită de monitorizare va permite țărilor asiatice să evite noul val de Covid-19, care copleșește Europa? Deși, în mod evident, aceasta nu este o soluție miraculoasă – Japonia se confruntă, de asemenea, cu o creștere de cazuri – ar putea ajuta la un control mai bun al răspândirii virusului, scrie lefigaro.fr.
Îți spun că strategia este fix opusul celei din Europa. Mai exact, în Europa, când o persoană e pozitivă, autoritățile vor căuta să afle pe cine ar fi putut infecta. În schimb, în Coreea de Sud, China, Singapore sau Japonia, anchetatorii pun problema invers și caută să afle cine a infectat persoana respectivă. Obiectivul: întoarcerea la sursa infecției, la pacientul zero și la locul unde s-ar fi format focarul, pentru a putea apoi preveni (și izola) pe cei care erau prezenți în acel moment sau care erau în contact cu sursa.
Această așa-numită monitorizare „retrospectivă“, deja în practică pentru tuberculoză sau rujeolă, se bazează pe modul în care virusul este transmis.
După cum explică Antoine Flahault, epidemiolog și profesor de sănătate publică la Universitatea din Geneva, în cazul acestui coronavirus, s-a observat „că 80% până la 90% din cazurile de Covid-19 nu infectează alte persoane sau doar una singura; acești oameni nu participă la dinamica epidemiei. Pe de altă parte, 10-20% dintre persoanele infectate pot infecta mai multe altele, uneori 10, 20 sau chiar mai mult. Acestea sunt super propagatorii care trebuie urmăriți cu prioritate“. Acesta este motivul pentru care, spune el, „monitorizarea occidentală se rătăcește“ și pierde timpul.
O monitorizare mai eficientă
Alte țări în care virusul circulă foarte puțin astăzi, cum ar fi Coreea de Sud, China sau Singapore, practică această urmărire într-un mod mai intruziv, dar și mai eficient, folosind date GPS de la telefoane mobile, istoricul de carduri bancare sau camere de supraveghere… Ceea ce Japonia nu face pentru că este „contrar politicii de protecție a vieții private“, asigură profesorul Oshitani.
Cu toate acestea, autoritățile se bazează pe o aplicație mobilă „care poate identifica contactele cazurilor confirmate“.